Oana și Codrin au un cadou pentru voi (mare concurs, mare!)
Altă Oana, eu îs doar mesagerul! 
Oana și Codrin au făcut fotografia pe care eu am postat-o sâmbătă, dar și altele, pe care le puteți admira la http://ocphotography.ro.
Dacă v-a plăcut și aveți nunta anul ăsta, Oana și Codrin au pentru voi, cu ajutorul moșului meu o surpriză: vă fac cadou fie ședința foto de logodnă, fie cea de nuntă, fie una trash the dress. E cu sau-uri pentru că ei au deja mai multe rezervări și depinde cum se va pupa programul câștigătorului sau câștigătoarei cu al lor.
Ce trebuie să faceți ca să câștigați? E super simplu! Scrieți un comentariu în care povestiți o întâmplare amuzantă cu logodnicul/logodnica, scrieți-ne data și locația nunții și dați share la postarea asta pe rețelele de socializare pe care sunteți înscriși (facebook, google+ etc – e pe verificate 
).
Reguli: concursul durează până în 12 februarie a.c. la ora 23:59. Atunci spunem stop. Suntem subiectivi, așa că în 13 (până la 23:59) o să ne dăm noi 3 cu părerea – eu, Codrin, Oana și cititorii la fel – despre cine merită să câștige, prin comentarii, așa că puteți să-i invitați și pe prietenii voștri să vă susțină (până în 13 le puteți povesti de 4597574643485845678 de ori despre asta și sâcâi să vă ajute). În 14 vedem cine are cea mai amuzantă povestire și anunțăm, dacă tot e Valentine’s Day, nu? 
Câștigătorul/ câștigătoarea, va avea de ales dintre ședință foto de nuntă, de logodnă sau trash the dress, și în funcție de fotografi, bineînțeles. Un amănunt de luat în considerare – Oana și Codrin sunt din București, dar sunt dispuși să se deplaseze oriunde în țară, cu condiția să le fie asigurate cazarea și transportul.
Dacă pozele lor v-au convins (pe mine da, da’ ce să fac dacă nu mă mărit eu??? :)) și vreți și voi așa o poveste în imagini, înscrieți-vă.
Oana, Codrin și eu așteptăm cu nerăbdare să citim și să ne amuzăm! Succes!
P.S. Vă garantez eu că-s profi că am lucrat cu Codrin și numai eu știu cââââââââââââât e de perfecționist!!!
Comments
Powered by Facebook Comments
43 Responses to “Oana și Codrin au un cadou pentru voi (mare concurs, mare!)”
Leave a Reply
Minunat concurs, sper sa comenteze cat mai multi “miri” doritori care au nunta in viitor. Unde a fost concursul acesta anul trecut?
) Glumeam, ideea este ca partea cu pozele este una dintre cele mai importante in organizarea nuntii. Mie imi place sa spun ca amintirile n-au pret, iar pozele de la nunta sunt printre acele amintiri care nu ar trebui sa aiba pret. Le vor vedea copiii nostri, nu?
)
Oana si Codrin, faceti o treaba excelenta, felicitari! Faceţi parte din viata oamenilor intr-un fel extraordinar
Acestea fiind spune îi las sa castige pe cei care au nevoie de fotografi la nunta, desi hmm… un trash the dress la un an de la nunta noastra, nu mi-ar strica
Da, si eu ma intreb de ce nu ma marit acuma
)), numa’ pentru poze.
Wow
Mă uit prin portofoliul lor şi parcă nu-mi vine să mă desprind. Sunt superbe fotografiile! Oh, why am I not getting married? 
)
I know! Si tipa si rochia… superbe. Si pozele de vis. Oh!
din pacate inca n-am nici iubita asa ca
, ma prinde ziua indragostitilor singur :p
nu sunt eligibil pentru concurs!
Poate nu te prinde Ziua Indragostitilor singur
.
slabe sanse, dar cine stie!
Imi place ideea de “trash the dress”.
Momentan am ceva impotriva casatoriei (nu-i exclus sa ma razgandesc, dupa cum imi sta in fire), asa ca nu pot sa visez la sedinte foto de acest gen…
Dar daca va veni momentul, o sa iau in considerare propunerea ta.
Da, is foarte frumoase pozele trash the dress
. Te mai gandesti 
.
[...] noi au primit Pagerank 2 precum:porcu.ro, oanakovacs.com, havrincedaniel.com, [...]
Foarte frumoasă inițiativa, iar fotografiile – sunt de viiis 8->
O să mai răspândesc și eu vorba, că merită și pozele sunt super importante la o nuntă
Pai in afara de verighete, poze si video (dar la asta am auzit ca nu se uita lumea decat dupa multi ani de la nunta, pe post de comedie) nu prea mai ramane nimic palpabil…
Oana iti multumim pentru prezentare; ne-ai facut un super cadou! Acum e randul nostru sa oferim unui cuplu ceea ce – asa cum bine ai spus tu – vor aprecia peste 2, 5 , 10, 50 ani de acum inainte: amintiri!
Asteptam cu mare interes postarile voastre!
Bia, Oana S., Annemarie, Miss I, multumim frumos pentru aprecieri…We’re blushing!
Succes tuturor!
You’re welcome!
[...] Kovacs, care de curând și-a mutat blogul la o nouă adresă, propune un concurs pentru cei care au în plan să se mărite/însoare anul ăsta. N-am de gând să-mi pun [...]
Planuim de zor nunta noastra pe 25 august 2012 la JW Marriott Hotel in Bucuresti. Avem deja fotograf si cameraman pentru petrecere (hotarati de mai demult) insa am fi extrem de incantati sa castigam o sesiune trash the dress (nu aleg logoda pentru ca noi suntem deja casatoriti cu acte si nu se mai pune problema de logodna).
M-am tot gandit ce intamplare sa povestesc si am ales sa vorbesc despre ceva tot in ton cu subiectul si anume cum am fost noi intr-o iarna la o nunta in Republica Moldova, nunta dintre un American si o moldoveanca. Eram mai pe la inceputul relatiei, eu aveam piciorul rupt si ne astepta o calatorie lunga si friguroasa cu trenul. Am decis sa mergem “cu nasul” pentru ca se pare ca rusii se uita urat de la tine daca iti cumperi bilet (nu le iese si lor spaga). Abia am gasit locuri, am stat ca intr-o cutie de chibrituri intr-un compartiment de tren (la vagonul de dormit) in care abia-mi incapea si piciorul in ghips. Cand ni s-au verificate pasapoartele si am fost intrebati ce avem in bagaje ne-am simtit ca intr-un film rusesc vechi de o suta de ani. In compartimentul acela de tren urat mirositor si inghesuit, sotul meu (pe atunci prietenul meu) mi-a spus prima oara ca ma iubeste. Si acum ma trec fiorii cand imi amintesc.
Odata ajunsi in Republica Moldova am trait un frig cumplit, deja nu ma mai durea piciorul rupt pentru ca nu-l mai simteam, am dormit cu doua plapumi groase pe noi si tot ne clantaneau dintii in gura. Am descoperit ca toaleta la fratii nostri de peste Prut este compusa din doua camarute separate (una cu wc si una cu chiuveta), lucru care m-a cam dat peste cap avand in vedere ca abia ma acomodam cu carjele.
Prietenul nostru American si-a primit botezul (m-am distrat ca era curtea bisericii plina de carucioare de copii mici care fusesera botezati inaintea lui) iar sotul meu a trebuit sa-i traduca ce spunea preotul. A fost amuzanta partea cu “ma lepad de Satana” pe care i-a tradus-o spontan cu “I give up the devil”. Sotul meu a fost vornicel de onoare (adica in romaneste cavaler de onoare) si a primit o banda din aia ca la miss pe care scrie asta.
Mi s-au parut haioase obiceiurile lor de nunta insa si mai haios a fost sa o vad pe mama prietenului nostru American cu vesta de lana (ea venea din Florida si nu stia cam cum sunt iernile in Republica Moldova).
A fost o peripetie frumoasa pentru un inceput de relatie (vreo 4 luni cred ca aveam doar) si am simtit inca o data ce-am simtit din prima cand l-am cunoscut pe sotul meu si anume ca suntem meniti sa fim impreuna.
Chiar daca nu voi castiga, ma bucur ca am avut ocazia sa pun “pe hartie” aceasta intamplare din viata noastra.
Nunta noastra este pe 15 Septembrie 2012 in Fieni, Dambovita iar intamplarea pe care vreau sa o povestesc incepe intr-o zi frumoasa de vara prin 2010. Am plecat ca in multe alte ocazii, impreuna cu mai multi prieteni, pe dealul de langa Fieni (orasul nostru natal) pentru o dupa-amiaza cu gratar si bere rece. Atmosfera era perfecta, aerul curat, briza placuta si iarba verde ne-au facut sa uitam complet de jungla de beton si caldura infernala din Bucuresti. Am petrecut toata ziua depanand amintiri si pregatind focul de tabara pentru seara. Pe la ora 21:00 a inceput sa se intunece si am hotarat sa aprindem focul. Se anunta o seara perfecta cu cer senin si voie buna. Jumatate de ora mai tarziu focul era in toi si noi ne bucuram de o zi perfecta. Nici in filmele Hollywood-iene nu am vazut nori sa se miste asa repede
) …in 20 de minute aveam desupra o furtuna de vara ca la carte. Am reusit sa strangem tot ce se putea din locul in care am stat si am hotarat ca ar cam fi timpul sa plecam spre o locatie acoperita. Cu toate ca nu eram pregatiti pentru o astfel de vreme nu ne-am pierdut voia buna si am inceput coborarea spre oras. Ploua torential si noi incercam sa ne mentinem echilibrul printre siroaiele de apa ce se scurgeau spre vale. A fost de ajuns ca unul dintre noi sa cada in noroi, atat, doar unul si batalia a inceput. A iesit ceva ca in genericul de la Telecinemateca de pe vremuri, numai ca in loc de frisca zburau bucati de noroi. Nu au lipsit bineinteles nici topoganul de iarba si nici cazaturile. All in all, pana la baza dealului aratam ca dupa razboi. Noroc cu ploaia torentiala care reusea fara efort sa curete o mare parte din terenul subtilizat 
) de pe panta dealului. Chiar daca unii dintre noi s-au ales cu mici julituri, ziua aceea de vara nu va fi uitata prea curand de nici unul din noi.
Nunta noastra este pe 30 iunie 2012 la Giurgiu si am fi foarte fericiti daca am castiga o sedinta foto trash the dress.
Va voi povesti cum ne-am cunoscut.
Era vineri seara si tocmai iesisem de la serviciu si am plecat cu o gasca de prieteni,hotarati sa ne distram in discoteca.
Aveam pe vreamea aceea,in Giurgiu,un grup de prieteni cu care oriunde ieseam ne distram de minune!Nu eram noi mereu in formatie completa, dar daca le avem pe Dana si pe Roxana langa mine atunci sigur iesea bine oriunde mergeam.
In seara respectiva eram cu ele, toate imbracate in rosu si cu inca doi amici.
Noi cand mergeam in discoteca aveam un motto: “De ce sa platesti pentru un suc, daca poate sa-ti faca cineva cinste cu unul” si asta era una din distractiile nostre cand ajungeam in discoteca, si anume: care dintre noi obtine sucul prima!
Ajunse in discoteca, printre fum si lumini l-am vazut pe Marian.
Il mai vazusem in aceasi zi in maxi-taxi-ul cu care ma intorceam de la serviciu. Eu si Dana ne amuzasem tot drumul de el pentru ca statea numai cu ochii in telefon si era asa de acaparat de el incat n-a ridicat privirea decat cand a ajuns la destinatie desi,si un surd si-ar fi dat seama ca noi vorbim de el.
In fine, cand l-am vazut si in discoteca tot butonand la telefon, am zis: de ce nu ne-am amuza in continuare pe seama lui, asa ca i-am zis unuia dintre amicii cu care venisem sa se duca sa-i zica ca imi place de el.
Zis si facut! Amicul meu s-a dus sa-i zica ca fetei in rosu ii place de el, dar el privind spre noi a fost foarte contrariat de faptul ca eram trei fete in rosu si toate hlizindu-se la el.
Totusim a venit catre noi…foarte serios, si intrigat de ce anume gasisem noi asa de amuzant.
Amicul ne-a facut cunostinta si tin minte ca, dupa ce mi-a spus cum il cheama, al doilea lucru a fost:”Bei un suc?” Intrebare care a provocat inca un ropot de ras in grupul nostru, tot de neinteles pentru el.
Ce mai! Castigasem provocarea pentru seara aceea!
Am aflat de la el ca nu venise la discoteca ca sa danseze sau sa socializeze ci doar sa-si pazeasca varul mai mic, ca sa nu-l bata cineva, cum de altfel se intamplase cu o saptamana in urma. Nu mai stiu exact ce am mai vorbit dupa, dar stiu ca nu am mai stat mult cu el pentru ca am iesit afara cu o prietena ca sa-mi povesteasca recenta ei deceptie in dragoste.
Am stat asa de mult afara cu ea incat m-am vazut cu Marian doar cand iesea din din local. Atunci a venit la mine, mi-a zis:”Noapte buna!” si m-a pupat pe obraz.
Atunci am facut schimb si de numere de telefon.
Mi s-a parut amuzant ca dintr-un simplu joc am ajuns sa ne cunoastem si anul acesta ne casatorim.
Foarte frumos…astept nunta voastra:)
Foarte frumos cum v-ati cunoscut
multa bafta. Abia astept nunta voastra sa ne distram iar.
Mi-ati adus aminte cum mi-am cunoscut si eu sotia
)) Astfel de intamplari amuzante ne fac viata mai frumoasa 
Frumoasa povestea voasta, abia astept sa va vad la nunta
multa bafta!
sa fi ti fericiti si sa aveti o viata frumoasa impreuna!!!
Superb! A fost dragoste la a doua vedere:)) O viata frumoasa impreuna va doresc…
Foarte frumos…abia astept nunta!
Frumosss….see you at the wedding!
foarte frumoasa povestea voastra, georgiana!
Foarte frumos! Asteptam sa jucam la nunta. :*:*:*
Abia astept sa joc la nunta:D:P
sa va fie intr-un ceas bun si niciodata sa nu uitati ca acum totul se va rezuma la 2, veti lupta, trai si imparti totul in 2. de aici numai urari de bine :*
frumos
intr-o zi va povestim cum ne-am cunoscut noi 
bafta multa! pup si ne vedem 
o poveste de dragoste frumoasa. mi a placut!
Giorgi sper sa castigi..iti tin pumnii…si ne vedem la nunta,,,sa iti chiui pup
Giorgi iti tin pumnii sa castigi.pup.ne vedem la nunta sa iti chiui
Multa bafta Giorgi si Marian, va tin pumnii. Multa fericire va doresc si sa aveti o nunta ca-n povesti. pupici
Suntem din Bucuresti si nunta nostra a avut loc deja, dar am fi extrem de incantati sa castigam o sedinta foto trash the dress.
Intamplarea care o voi povesti a avut loc inainte de nunta la Posesti langa Valenii de Munte la actualii mei socri.
Eram pe prispa cu tata-socru, cu damigeana cu visinata langa noi si ne cinsteam de zor ca intre barbati.
Era o scena d-aia duioasa in care nea Ilie, socru-meu ma iubea ca pe un fiu si intre noi parea sa se inchege o legatura ce nu se putea exprima in cuvinte ci se vedea doar in priviri si se ghicea din gesturi…
Cand am reusit sa terminam damigeana, eu, ca un fiu bun m-am oferit sa o spal. Oricum, daca nu ma oferam eu sa o spal atunci trebuia sa o spele el pentru ca nu putea sa o lase nespalata ca s-o vada mama-socra golita atat de prematur.
Si m-am apucat s-o spal! Cum nu prea stiam rosturile prin curte, am aruncat visinele la gaste si apa de la calatirea damigenei pe langa gardul vecinului.
Misiunea fusese indeplinita: damigeana era curata si pusa inapoi in pivnita!
Dar, din pacate nu am avut noroc sa ne acoperim fapta!
Dupa masa am auzit-o pe mama-soacra tipand in curte ca gastele ei erau moarte.
Eu si logondica mea pe atunci am inlemnit! Ii povestisem si ei ce facusem cu tatal ei si cum curatasem damigeana si iata ca acum gastela zaceau toate late in curte!
Cu greu am convins-o pe mama-socara sa nu-si mai banuie vecina ca le-a aruncat laturi gastelor ei ca sa i le omoare.
Intr-un final ne-a pus sa le luam macar puful si sa le ducem la gunoi.
Ceea ce am si facut, dar mare ne-a fost mirarea cand seara am auzit gastele jumulite sasaind la poarta.
A trebuit pana la urma sa-i povestim manei-soacre toata intamplarea, dar nu s-a suparat, din contra a ras cu pofta!
Trebuie sa mentionez ca nu s-au intors toate gastele acasa, iar intamplarea cu pricina a devenit motiv de gluma in sat si cand mai vede cineva vreun aminal ratacit mereu zice in gluma ca e de-al nostru!:)
Giorgi nici nu stiam cum te-ai cunoscut tu cu Marian….frumos…sper sa castigi …iti tin pumnii…si astept nunta sa iti chiui..cum iti chiuiam prin casa cand stateam amandoua..te pup
Nunta bifata si ședință foto dar nu de logodnă sau un TTD:(( -e inca un vis..
Povestea noastra : O seara extrem de frumoasa de septembrie, un turn pe Podul Carol in Praga , decor feeric, ca de poveste si cel mai frumos moment… ..cererea in casatorie. Moment romantic cu lacrimi de fericire dupa si saruturi dulci dar si amuzant in acelasi timp. L-am pus, ca sa cred ca este pe bune cererea, sa se aseze si-n genunchi si sa mai repede odata cererea , intr-un loc extrem de ingust si plin de panze de paianjen dar pe care clar nu-l vom uita niciodata amandoi .
foarte excelent x10
Oana, felicitari pentru concurs. Oana si Codrin, felicitari pentru fotografii
Am citit povestile inscrise in concurs si fiecare e interesanta in felul ei.
Mie cel mai mult mi-a placut povestea Mihaelei Alexandrescu si cea a lui Georgescu Dragos.
Succes tuturor si abia astept si eu sa citesc maine cine e castigatorul
[...] că și soțul Mihaelei Alexandrescu se va bucura de ședința foto trash the dress pe care o vor face cu Oana și [...]
[...] P.S. Să nu uitați de concursul pentru familiile care se formează acum. Ședință foto de nuntă,… [...]
[...] Puteți citi poveștile celor care s-au înscris să primească fie o ședință foto de nuntă, fie una de logodnă, fie una trash the dress aici. [...]