Oana Kovacs

Sleepy la tara
6

Viața la țară. Episodul 1: cizmele de cauciuc

Mai știți că anul trecut am plâns jumate de an că trebuie să mă mut dar nu am x/y/z și… gaz? S-a-ntâmplat o minune de Crăciun și am primit gaz, cu ”doar” două luni jumate după termenul de… ȘASE luni estimat și oferit ca limită. Cum ziceam… minune, nu alta.

Și pe lângă tot calabalâcul pe care îl aveam strâns deja în cutii și apoi scos din cutii, că ne lovise iarna, m-am pus să împachetez toată viața noastră-n doi și-un motan în cutii, ghiozdane, rucsace, trollere, genți, plase și saci. A fost GROAZNIC. În fine, am cărat de la etajul 3 la mașină și apoi de la mașină în casă de mi s-a acrit, să trec mai departe și să ajung la cei mai bine cheltuiți bani din 2015.

Introducere: după ce-am prins o ploaie istorică la Praga în 2013, mi-am zis că de îndată ce prind cizme de cauciuc la reducere cumpăr. Zis și făcut, m-a targetat și pe mine Facebook cine știe cum la doi ani jumate după călătoria-n Cehia și am găsit cizme de cauciuc cu 39 de lei! Mi le-am cumpărat fără să stau pe gânduri și bine am făcut, că deh, m-am mutat la țară, cum ziceam. :-)

Și la țară la noi nu e asfalt… vasăzică, până ajung eu la mine-n curte, de la mașină, adică fix cinci pași, mă înghite noroiul. Așa că am dezvoltat o strategie destul de bună, zic eu. Plec cu cizmele de cauciuc în picioare și cizmele ”de oraș”/bocancii/etc. în mână, îmi sui fundul în mașină, îmi schimb pantofii, pun cauciucurile în dreapta mea, pe jos (m-am organizat, am și-un carton, să nu-mi porcesc mașina) și plec în treaba mea. La întoarcere, ritual asemănător: îmi iau cizmele de cauciuc în picioare, mă afund în noroi, îmi iau papucii ”ăi buni” pe sus și purced în casă.

2015 a fost pentru mine anul cizmelor de cauciuc în materie de bani investiți cu rost, deci. :))

Evident, vor mai urma și alte episoade din ”Viața la țară” că dară nu aud cocoșul în fiecare dimineața degeaba!

P.S. o poză cu partea blănoasă a familiei, care crede că ne-am mutat în ceva castel, mirat fiind de diferența de spațiu între apartamentul de bloc mobilat și casa goală, plină cu potențiale jucării (cutii de carton, pungi, uși nemontate etc.).

Sleepy la tara

Comments

Oana • January 11, 2016


Previous Post

Next Post

Comments

  1. Andreea B January 11, 2016 - 12:14 Reply

    Simpatica rutina :), buna investitie. Felicitari pentru mutare, e o mare schimbare.

    • Oana January 12, 2016 - 13:17 Reply

      Multumesc!

  2. Bunico-naşa January 14, 2016 - 12:53 Reply

    Cizmele tale de cauciuc sunt chiar dragute si trendy nepo-fino. Sa nu-i inchipuie lumea uraciuni d-alea verzo-kaki.

    • Oana January 14, 2016 - 15:12 Reply

      Sunt cu animal print. Si cu noroi print. :))

  3. Kadia January 16, 2016 - 17:04 Reply

    stai sa vezi cum e cand ti-o muri gazul ca e prea frig (adica vreo 10 zile de -10°C), si dupa 2 zile in care faci frigul, chemi nenea sa vada daca nu e problema la soba ta (adica semineu modern, pe gaz, sofisticat) si tocmai atunci merge totul struna, pentru ca s-a rezolvat oricare ar fi fost problema, de la sine. Si noi inca nu suntem oficial la tara, probabil de aceea avem totusi asfalt 😀
    Cum se adapteaza blanoasa portocalie la idea de curte?

    • Oana January 16, 2016 - 20:44 Reply

      Vai, s-a resetat intr-o zi ceva la partea de gaz si nu stiam de ce inghet (nu stiu nici sa explic, dupa cum vezi). :))
      Copilul portocaliu vede curtea deocamdata doar pe geam, inca nu stiu cum sa procedez sa-l las afara, ca nu am inca un gard impunator, si el e copil de bloc, crede ca toate celelalte fiinte vii ii sunt prietene.

Leave a Reply