Oana Kovacs

viata-mea-fragmente-jurnal-sofia-tolstaia
6

”Viața mea. Fragmente de jurnal” – Sofia Tolstaia

viata-mea-fragmente-jurnal-sofia-tolstaia

Am ținut morțiș să scriu despre cartea asta de la editura Allnu doar pentru că arată o altă față a lui Tolstoi și viața lui de familie din prisma soției sale, ci pentru că ridică o întrebare importantă: cât îndură o femeie pentru cel pe care îl iubește?

Nu știu cum aș putea povesti așa o carte, un jurnal. E imposibil de descris viața de cuplu a soților Tolstoi fără a o numi frustrantă. Eu sufăr de prostia aia care mă îndeamnă să cred că dacă o carte e bună, frumoasă, complexă, profundă, și scriitorul e om. Tolstoi nu mi-a lăsat impresia de om bun, dacă vreți să știți. Pe cât am iubit și iubesc Anna Karenina, pe atât de detestabil mi se pare el. O fire urâcioasă, care a pus orice înaintea familiei și a căutat cu sete faima. Genul de om care a visat să ajute oamenii numai și numai și numai pentru a arăta ce darnic și generos este. Un bărbat căruia nu i-a păsat că soția se zbate pentru pâine, că ai lui copii au nevoie de educație sau că dărurile trebuie plătite. A visat gloria și gloria o are după moarte, cum și-a dorit și cum a planificat.

Toată cartea Sofiei Tolstaia e un lung șir de suferințe ale unei femei care speră la dragostea soțului. Care se bucură de secundele de atenție din partea lui. Ar fi murit pentru el și a vrut să moară din cauza lui.

Mi-e dificil să înțeleg și să prelucrez toate nuanțele acestei iubiri absurde, clar, din cauza educației și a mentalității; nu am fost crescută să devin soție și mamă și nici spiritul de sacrifiu nu mă caracterizează. Ca să-l parafrazez pe marele clasic în viață Alex Velea (cred că el) – dragostea se face-n minim doi și-n relația dintre soții Tolstoi nu păreau a fi doi. Părea a fi Sofia de partea iubitului, a familiei, a educației, a muncii, a bucuriei de viață, a împlinirii prin dragoste și Lev, de partea faimei, a falsei generozități și a averii parțial nemuncite, dar împărțită cu nonșalanță în timp ce familia sa avea greutăți, a sacrificiului verbalizat, dar niciodată practicat cu sinele, a vorbelor grele și a jignirilor.

Și totuși, Sofia a stat. A plâns, a suferit, a născut copii, a îngropat copii, l-a iubit, l-a urât, a muncit pentru el, a muncit pentru familie, a scris cât să nu uite de sufletul ei. Și a stat cu el. Până în ultima clipă. Când ea nu mai vedea bine, nu mai simțea bine și credea că va muri lipsită de puteri. Și totuși, ea e cea care i-a fost lui alături până a închis ochii, his rock. A îndurat până la sfârșit.

Dacă vreți să citiți și voi mai multe despre povestea asta de dragoste grea ca o piatră de moară și despre sufletul bolnav de iubire al soției lui Lev Tolstoi vă recomand cartea. Atenție, creează frustrări și naște întrebări.

O puteți găsi în prezent la All (de unde o am și eu, evident) – costă 29,90 lei (sau o puteți lua la jumătate de preț ca e-book). Probabil vă întrebați dacă merită banii. Așa cum am spus mai sus, o să vă dea de gândit, deci merită.

Comments

Oana • August 14, 2013


Previous Post

Next Post

Comments

  1. simsim August 14, 2013 - 07:21 Reply

    eu am zis de cand am citit-o ca vreau si parerea lui tolstoi…asa ca mi-am cumparat si jurnalul lui si m-am mai documentat pe ici pe colo…sunt din acelasi aluat…fiecare a tinut cate un jurnal secret in care l-a vorbit de rau pe celalalt:)) plus ca-si citeau jurnalele pe ascuns si stiau exact ce sa scrie in al lor:)) mi se pare obositor sa faci chestia asta zeci de ani..but hey..fiecare doarme cum isi asterne

    • Oana August 14, 2013 - 08:33 Reply

      Si eu ma gandeam, si am scris in recenzia de pe Goodreads, ca e probabil asta sa fie doar punctul ei de vedere, nu neaparat cel real.

  2. Diana August 14, 2013 - 07:23 Reply

    Si pe mine m-a frustrat Tolstoi cel din jurnalul acesta…l-am gasit ipocrit si fatarnic. Cartea totusi mi-a placut mult si apoi am vazut si filmul care mi-a intarit parerea formata in carte. Mi s-a parut ridicol chiar ca predica abstinenta si el a facut copii pe banda.
    Ma gandesc ca asa era mentalitatea atunci si acolo…femeia sa ramana in spate, sa fie sprijinul din umbra.

    • Oana August 14, 2013 - 08:34 Reply

      M-am gandit si eu sa ma uit la film. Sa vad cand apuc.

  3. O Oană August 19, 2013 - 20:46 Reply

    Buuun, rândurile astea m-au făcut să vreau s-o citesc 😀

    • Oana August 19, 2013 - 21:35 Reply

      Chiar te rog. 😛

Leave a Reply