Oana Kovacs

pofta-de-mancare
8

Somnul sau mâncarea?

Zilele trecute povesteam cu o prietenă de lucrurile la care am putea renunța fără să ne pară rău.

Eu am zis de somn, ea a zis de mâncare, fiecare cu argumentele ei. Ca să vă amuzați (sau să vă întrebați ce ni s-a părut nouă așa comic), le redau aici.

Eu am spus că aș da somnul pe:

– mai multe activități;

– mai mult timp de citit;

– mai mult timp de diverse proiecte la care lucrez pe lângă jobul oficial;

– mai multe ore de sport;

– și, evident, mai mult timp cu iubitul și prietenii.

pofta-de-mancare

Mâncarea, în schimb, îmi face viața mai frumoasă. :)) Sunt o pofticioasă, cred că întotdeaua e loc și de o prăjiturică, îmi place să încerc feluri noi de mâncare sau diverse combinații, visez noaptea fructe de mare, mă gândesc la mâncare cum călătoresc într-un loc nou (e parte din farmecul local), îmi sare gândul la ceva dulce cum termin prânzul, aș sta ore întregi să fac torturi dacă n-ar trebui să și dorm (și dacă aș avea o bucătărie faină). Adevărul e că reacționez ca un câine hămesit la mâncare. Dacă aș avea coadă, aș da din ea când aș simți diverse mirosuri ispititoare.

iubeste-somnul

R. în schimb a zis că mâncatul i se pare pierdere de vreme. Timp pierdut cu gătitul, timp pierdut cu mâncatul, în schimb somnul o relaxează, o face fericită, o face să arate bine.

Mie îmi crește nivelul de fericire de la o clătită (nu că n-aș aprecia somnul, doar că e o invenție prea irositoare de timp), lui R. de la o oră de somn în plus.

Filosofia nu se termină aici, că-s curioasă ce vi se pare vouă în plus și ce vă face să zâmbiți cu gura până la urechi.

Comments

Oana • July 31, 2014


Previous Post

Next Post

Comments

  1. O Oană July 31, 2014 - 08:52 Reply

    Am simțit și eu frustrarea de a nu putea sta trează pentru a termina o carte, fiindcă somnul își spunea cuvântul. Clar aș da și eu mai mult somn pentru mai mult timp de citit, dar îmi cunosc organismul și știu că trebuie să dorm minim 8 ore ca să funcționez normal :)) Și mâncarea… visez deja la pizza pe care o s-o fac duminică :))

  2. roșu vertical July 31, 2014 - 09:13 Reply

    Singura data cind am dat mincarea pe somn a fost imediat dupa ce am nascut, in primele doua zile, cind ma gindeam in pat ce sa fac, sa maninc o banana, ca mi-era tare foame, sau sa dorm, ca eram nedormita de mult timp. Cred ca nici nu m-am decis bine ca si am si adormit. Si bine am facut ca de atunci imi numar minutele de libertate, si stau nedormita numai ca sa mai citesc o carte sau sa vad un serial, sa fac ceva si pt sufletul meu :)

  3. bloodie July 31, 2014 - 09:58 Reply

    Și eu aș da somnul. Îl dau, de fapt. Apropo, am citit recent un articol conform căruia oamenii inteligenți se culcă mai târziu decât restul. :) So I have that going on for me, which is nice :)

    • Oana July 31, 2014 - 10:29 Reply

      Ahaha, but of course. 😀
      You’re too cool for sleep.

  4. roberts July 31, 2014 - 10:48 Reply

    si ce te faci, daca-ti plac ambele? si somnul, si hrana? aceste este cazul meu. cred ca-mi place viata:)

    • Oana July 31, 2014 - 10:50 Reply

      Pai si mie imi place sa dorm, dar cand ma gandesc ce fain e sa citesc sau sa am alte activitati… aman somnul. 😀

      • roberts August 1, 2014 - 08:25 Reply

        eu nu pot, trebuie sa dorm cat imi cere organismul. altfel, mi se face rau, incep sa tremur si ametesc, am o stare de rau generala. cu mancarea, pot s-o mai aman, mai ales daca am apa multa la indemana.

        • Oana August 1, 2014 - 08:37 Reply

          La mine e fix pe dos. Rezist cu somn putin, dar daca nu mananc mi se face rau.

Leave a Reply