Oana Kovacs

copil-vanzare-piata
4

Piața de copii

S-a umplut lumea de binevoitori care aplică extrem de prost în practică intențiile lor bune.

Pe bune. Citesc și scriu, scriu și citesc și NU POT SĂ CRED. E sâmbătă, nici măcar ora 10 și mie mi se zbate o venă la tâmplă. Mă uit pe Facebook, pe timeline, și văd o poză cu un bebe în ceea ce pare a fi un pătuț de maternitate. Share-uită de unul din prietenii mei de pe Facebook.

copil-vanzare-piata

Oameni buni, așa ceva NU SE FACE!!! Copiii nu se pun pe net pentru adopție pentru că nu sunt animale! Știți de ce există un sistem de adopții în țara asta? Pentru că oamenii ăia care lucrează acolo, îi controlează la sânge pe viitorii părinți adoptivi! Au întâlniri și discuții cu ei. Le oferă consiliere. Îi întreabă de așteptările lor, să vadă dacă-s realiste, vor să verifice dacă sunt pregătiți să devină părinți și capabili să aibă grijă de un copil. Se verifică dacă au bani, minte, un pic de creier! Dacă nu-s demenți sau pedofili – v-ați gândit o secundă la asta?

NU se pun copiii ca la piață, să meargă părinții să aleagă. Există un sistem foarte strict prin care anumitor părinți li se prezintă anumiți copii, deci, nu e pe alese! Și am mari dubii că un om vede un copil pe Facebook și brusc vrea să îl adopte.

Decizia de a adopta se ia după o perioadă lungă de gândire, că e vorba de un copil, oameni buni, nu de un obiect, nici de un animal!

Nu înțeleg cum puii mei, pe mine, care n-am copii, mă duce mintea să urmez un fir logic, în schimb o femeie în toată firea, care poate are copii (nu m-am lămurit că n-am nervi și de asta), nu e capabilă să raționeze că există un sistem. Și mai primește și 90 (!!!) de comentarii la poză, de la diverse isterice cărora li se pare că bebelușul e frumos, că e dulcik, că știu ele pe cineva care l-ar lua (!), că se duc ele la spital și poate-l iau și alte hau-hau-uri.

În asemenea momente mă bucur că nu e chiar atât de simplu să adopți un copil în România, pentru că orice copil ar avea mari șanse să intre pe mâna unui dezaxat căruia i s-a trezit brusc instinctul de părințenie în urma unei postări pe Facebook.

Folosiți-vă capul, nu îl aveți ca să nu vă plouă în gât!

P.S. N-am postat asta imediat ce-am văzut pentru că am vrut să aibă cât mai multă vizibilitate postarea! Un pic de educație (prin țipete, e adevărat, dar nu m-am putut abține de la istericale în acest caz) nu a stricat nimănui.

Iar dacă vă loviți de cazuri din-astea și vreți să ajutați PE BUNE, nu să primiți like-uri, luați de-aci:

Ador Copiii – comunitatea familiilor adoptive – o sursă fooooaaaaaaaarte bună de informație

și

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilulul Timiș (google it pentru alte județe)

Comments

Oana • February 23, 2015


Previous Post

Next Post

Comments

  1. joie March 19, 2015 - 16:07 Reply

    Puii mei si puii tai si puii tuturor…

    • Oana March 19, 2015 - 16:33 Reply

      Textul meu, puii mei :)

  2. adela May 26, 2015 - 18:03 Reply

    Mai e si problema ca din ce stiu nu ai voie sa faci poza unui copil si sa o faci publica fara consimtamant. Este ok ca ai “cenzurat” poza si detaliile.

    • Oana May 26, 2015 - 23:14 Reply

      Asa-i si asta. Iar copilul asta fiind al nimanui… :(

Leave a Reply