Oana Kovacs

pranz-smantana-papa-sam-corporatie
2

Pandora și smântâna corporatistă

pranz-smantana-papa-sam-corporatie

Pandora ar muri de ciudă dacă ar ști că nici măcar cutia ei nu mai e ce a fost. În zilele noastre, legenda spune că o cutie de smântână a dus la mai multe discuții într-o corporație decât împrăștierea tuturor relelor pe pământ. 

Cu puțin timp înainte de Crăciun se muncea pe brânci la noi în firmă, așa că noi, bravii angajați, am decis că e o idee mai bună să ne comandăm mâncare în loc să ne dăm coate la a pregăti salate, sandvișuri sau alte minuni la noi în bucătărie. Ne-am unit forțele #pebaniinoștri, am sunat la tata Sam și ne-am comandat fiecare ce ne-a trecut prin minte. Eu țin minte că mi-am luat o ciorbă, de văcuță, parcă. Iar un alt coleg, vedeta prânzului fatidic, și-a comandat supă de pui cu găluște și sărmăluțe cu mămăliguță (să nu vă mirați că vă înșir meniul, promit că totul are sens!). Când a venit mâncarea, toate au fost așezate claie peste grămadă pe un birou și fiecare și-a luat de acolo ce a comandat. Pe ciorba mea era o cutie de smântână, pe care, știind că nu-mi aparține, am mutat-o pe o cutie alăturată. Și zeița Fortuna (ca să rămânem în temă) a decis să pun cutiuța buclucașă fix pe cutia cu supa de pui cu găluște a colegului V.

Toate bune și frumoase, ne-am strâns la masă și ne-am apucat să mâncăm. Colegul V, indus în eroare de mojicii de la părintele Sam, mână în mână cu mine, a presupus că dacă are cutia de smântână peste cutia de supă de pui cu găluște, trebuie să le put together. Să-și toarne smântâna-n supă, carevasăzică. All said and done, doar că după ce a făcut gestul, s-a mirat de gustul necunoscut și ne-a întrebat dacă în Banat se pune smântână în supă.

Bănățănii făloși evident că hahaha, hihihi, dar mare a fost necazul când colegul V și-a dat seama că, pe lângă faptul că a comis o eroare impardonabilă, nici nu a rămas cu smântână pentru sărmăluțe, cutia lui fiind goală! Nu știu ce-a fost mai tragic, că nu a mai avut smântână pentru tradiționalele sarmale (un sacrilegiu, orice român știe!) sau că supa nu a avut gustul pe care se aștepta să-l aibă, pentru că a reinventat-o el…

Am așteptat cam o lună să vă spun povestea pentru că am vrut să fiu obiectivă. V mi-a atras atenția că el crede că povestea va fi biased, nefiind la prima mână, dar eu zic că-s prima mână pentru că am fost de față. Și pentru că am smântânit-o de ispravă punând cutia la întâmplare când am luat-o de pe ciorba mea. Așa că V caută vinovați.

Și avem următoarele variante în cazul V contra smântână, 2014:

1. tata Sam – V argumentează că absolut fiecare detaliu trebuie luat în considerare și cutia de smântână trebuia pusă din start pe cea de sarmale. Nu se admit erori.

2. eu – nimeni nu dă vina pe mine, da’ s-ar putea să smulg niște lacrimi dacă fac pe victima.

3. corporația – pentru că am citit eu pe net că oamenii din multinaționale se fac vinovați de toate relele din lume și din cauza lor dispar urșii panda.

Votul e deschis, iar această postare NU e un pamflet, e pe bune. Welcome to my world!

Comments

Oana • January 14, 2015


Previous Post

Next Post

Comments

  1. tomatacuscufita January 14, 2015 - 12:30 Reply

    pai si varianta 4, in care V era de vina unde-i? :) ca aia-i cea mai logica si cea mai adevarata. :))

    • Oana January 14, 2015 - 13:33 Reply

      Nuuuuuuuu. Corporatia e :)).

Leave a Reply