Îmi pare rău că nu am o fotografie făcută de mine cu cartea, dar am fost super ocupată și am tot stat să o citesc ca să ”vin” repede cu recenzia
.
Fotografia e luată de pe http://all.ro, mai precis librăria online cu cea mai faină campanie ever – vALLuntar. De aceea vă rog în mod special să comentați la această postare. Faptul că eu scriu dă 15 minute de lucru echipei All și fiecare comentariu al vostru câte 3 minute. Echipa All nu va munci degeaba, ci pentru un ONG. Tot în ”seria” asta am scris zilele trecute despre ”Departe de Kensington” de Muriel Spark. Să purcedem, deci, cu recenzia pentru cartea oferită de Grupul Editorial ALL în cadrul campaniei vALLuntar.
”Moștenirea” este un roman desfășurat pe două planuri – în prezent și la început de secol XX. Arată în paralel viața membrilor din aceiași familie până când destinele lor se întretaie.
În 1900 toamna, personajul principal e Caroline, o tânără crescută de mătușa sa, care decide să se căsătorească cu Corin, un bărbat din New York, care începe să-și croiască o viață într-un ținut sălbatic. Cei doi se mută împreună în ținutul arid al preeriei, iar timp de doi ani, Caroline duce o viață mai grea decât și-ar fi imaginat, deși soțul ei o iubește nespus. Suferă pentru că nu poate rămâne însărcinată și durerea o macină când servitoarea ei indiană naște un bebeluș pe care îl bănuiește a fi fiul lui Corin. La scurt timp după apariția bebelușului, SPOILER ALERT! NU SELECTAȚI DACĂ NU VREȚI SĂ CITIȚI MAI DEPARTE! Corin moare, iar Caroline fură copilul și se întoarce în New York, iar apoi pleacă în Anglia. Se recăsătorește și încearcă să abandoneze copilul unei bone, dar aceasta îi dă de urmă și îl ”returnează”. Pentru a nu se afla ce-i cu copilul, Caroline îl abandonează în apropierea domeniului. Și asta nu-i tot, dar să nu sărim calul că-și pierde cartea din farmec
.
În prezent, Erica și Beth se mută în conacul moștenit de la bunica lor, Meredith, fiica lui Caroline. Erica încă e îndrăgostită de prietenul lor din copilărie – Dinny, iar Beth este depresivă și încearcă din răsputeri să se mențină la suprafață pentru fiul ei, aflat în custodia fostului ei soț. SPOILER ALERT! NU SELECTAȚI DACĂ NU VREȚI SĂ CITIȚI MAI DEPARTE! Erica dorește să o scoată pe Beth din depresie, fără să știe că ea suferă crezând că și-a omorât verișorul. Erica află cauza depresiei ei, îl găsește pe verișorul presupus mort și află mai multe detalii legate de istoria familiei și copilul abandonat de Caroline. Și mă opresc iar
.
Și acum, plusuri și minusuri.
+ povestea e lungă și întortocheată;
+ cartea m-a ținut cu sufletul la gură;
+ nu are un subiect răsuflat;
+ nu are un sfârșit clasic;
+ sentimentele Ericăi sunt foarte bine descrise la persoana I;
+ titlul are o dublă conotație, m-aș fi prins citind, doar că m-am uitat direct la titlul original – ”The Legacy”;
- descrierea locurilor e laconică, am rămas cu impresia că autoarea a scris din amintirile orei de istorie din liceu, fără a se mai documenta, totuși, pentru cineva plictisit de descrieri (ca mine dacă-s prea lungi), e numai bine;
- alunecă spre un stil siropos la care nu se pricepe, dar în foarte puține fragmente.
Concluzie: cartea merită! Mă bucur că am făcut așa o alegere inspirată.
Spor la comentat!
Powered by Facebook Comments
Neata Oana, se pare ca cine se scoala de dimineata n-ajunge neaparat departe dar are primul comentariu pe blog
Uff, iar ai facut asa o descriere ca acum vreau sa citesc cartea si bineinteles ca n-am timp. Dar nu-i nimc, punem pe listuta de lecturi viitoare si cum vine vacanta recuperez.
Felicitari inca odata pentru initiativa de a scrie pentru a castiga timp de voluntariat, mi se pare foarte faina ideea.
Neata! Sper sa reusesti sa o citesti, merita!
eram in dubii pana acuma daca sa o citesc sau nu dar m-ai convins.felicitari pentru recenzie:)
Multumesc, Simona!
Avand in vedere ca sambata ma duc sa-mi cumpar iarasi carti – presupun ca voi termina “Zece negri mititei” si “Crima in Orient Express” saptamana viitoare, si am nevoie de ceva interesant care sa ma captiveze – o sa o pun si pe asta pe lista (un mare plus pentru mine e faptul ca nu contine descrieri gen Sadoveanu, acelea ma omoara!
). Acum doua saptamani, cand am achizitionat cateva carti, am vazut si “Departe de Kensington” si gandindu-ma la recenzia ta, am vrut sa o cumpar; din pacate mi-a sarit in ochi altceva, si bugetul era limitat. 
Ah, si de data asta nu comentez musai ca sa dau de munca.
Uuuu, astea doua de care zici de la Christie is super
.
Asa am auzit si eu. Nu fac “recenzii” pe blogul meu, asa ca o sa iti mai povestesc (eventual) atunci cand consider ca merita mentionat.
Asta era și pe lista mea când m-am uitat prima oară la ei pe site. Pare totuși destul de complicată, iar eu, zilele astea, doresc o lectură amuzantă și ușurică.
Eu is curioasa ce mi se trimite next, ca am dat mail pentru doua total diferite. Care o fi
.
cum doua?!:D
Pai am zis ca daca nu e una pe stoc, sa mi-o dea pe cealalta. Nu doua deodata
.
Pare sa fie genul meu de carte: povestea e lungă și întortocheată, te tine cu sufletul la gură; nu are un subiect răsuflat; nu are un sfârșit clasic
Da, da, te tine cu sufletul la gura, si cand aveam impresia ca o sa fie previzibila… nu a fost asa
.
ma bucur ca ti-a placut. cartea asta e pt cei carora le place sa gandeasca in timp ce citesc, sa puna faptele cap la cap, sa urmareasca amanunte, intr-un mod placut, sa incerce sa dezlege misterele
Da, da, doar ca ai impresia ca e previzibila si totusi nu e. Imi place tare mult.
Oana, sa sti ca nu am citit partile albe pentru ca vreau si eu cartea. Ce zici? Mi-o dai cu imprumut?
Dap
. Daca vrei ne intalnim intr-o zi si ti-o aduc.
Pare a fi o carte foarte interesanta. M-ai facut curioasa
Ma bucur
. O sa ti-o imprumut cand vrei
.
Citesc si eu acum cartea aceasta si-mi place mult.
De-abia astept sa aflu ce s-a intamplat cu Henry, cu Caroline dupa ce i-a murit sotul, cine era copilul din fotografie, s.a.
Atunci sa nu citesti ce-i cu alb
.
ce-mi plac partile albe din recenziile tale
Cartea asta insa voiam deja s-o citesc. Week-endul asta cu siguranta o sa dau iama intr-o librarie englezeasca! Abia astept!
Hi, hi, arata misterios. Sa citesti
.
De apreciat efortul de a citi o asa carte lunga si intortocheata si, daca imi e ingaduit a spune, plicticoasa
). Nu mai sunt apt sa citesc povesti dinastea aristocrate cu soti inselatori si copii din flori. E bine ca ti-o placut… io nu cred c-o terminam. Imi aduce a telenovela de salon. cred ca e genul de literatura pentru d-re/d-ne… in afara de cazul in care e scrisa cu f mare maiestrie. Poate o aduci la SdC sa aruncam un ochi pe ea.
Richie, nu a fost deloc plicticoasa. Deocamdata o duc unei alte fete din campania All ca facem schimb intre noi, dar probabil va ajunge si pe la SdC
.
O sa o trec in agenda. Cred ca mertita:) Adica pe mine m-ai convins:)
Super
.
Incalcita poveste!Cred ca tocmai in asta sta farmecul.:)
Daaa!:)
[...] uitați că și eu sunt fană All si Strada Ficțiunii. Până acum am citit Departe de Kensington, Moștenirea, Sanctus, Britannia Road 22 si Cele zece mii de dorințe ala împaratului, carte la care urmează [...]
[...] că nu mă pricep și nici blogul meu nu prea este despre așa ceva, dar dacă sunteți curioși, Oana are o recenzie care la vremea respectivă m-a convins că îmi doresc să citesc ”Moștenirea”. După ce n-am [...]