Oana Kovacs

2

Meseria de convingator profesionist

(sau cum continua aventurile mele in tramvaiul 7)

Ca in fiecare zi in care stau cu cartea-n nas asteptand sa vina tramvaiul, si ieri, ma aflam in statie in drumul meu spre casa. Stau ca tot omu’ntre cele doua statii ca mi-e bun 7-le pe oriunde o ia el, vine, urc si ma asez, dupa ce am “scanat” abonamentul (nu mai stiu cum se numeste operatiunea asta pe care eu o consider inutila). Ma fac comoda si redeschid cartea sa ma afund in lectura. Trece o statie, trec doua si vad cu coltul ochiului o figura cunoscuta (vanzatoare stradala din zona) ca se aseaza in spatele meu cu o babuta.

Si acolo s-a rupt filmul. S-a zis cu cititul. Finish, gata, deloc, nada de nada, the end. 

Doamnele, ca doua femei ce se respecta, stateau la taclale. Nu despre toale, moda, parfumuri, bijuterii, flori, fete sau baieti, melodii si cantareti, ci despre absolut fabulosul masaj cu pietre de jad (testat pe propria-mi piele cu vreun an in urma prin ideea geniala a prietenei mele – recomand oricui sa se tina deoparte de asemenea tampenii). 

Ceea ce a urmat e de domeniul fantasticului. Doamna V (de la vanzatoare, ca nu stiu cum o cheama) ii explica doamnei B (de la babuta) cat de nemaipomenito-fantastico-bestialo-minunato-fabulos e acest gen de masaj, cum te face sa te simti bine, sa te simti schimbat, pozitiv, plin de energie si viata. Doamna B tresalta. Deja isi facea planul, intreba despre preturi, discounturi, reduceri, oferte, promotii si plati in rate, era exaltata de ideea ca i-a pus Dumnezeu mana-n cap si din doamna B va deveni doamna TP (tinerica si proaspata). Pe la jumatatea drumului, doamna B deja renuntase la intrebari si trecuse la afirmatii: “Da… masajul asta e foarte bun, nu ca altele”, “Asa masaj de calitate nu mai gasesti in oras” etc; de parca tocmai se teleportase, facuse 10 sedinte de masaj si se teleportase la loc in tramvai in mai putin de 1 minut. De la atata lauda deja incepeam sa simt ca ma doare spatele si am nevoie de un masaj cu pietre de jad… ce mai stau pe ganduri??? Cartea era deja de mult uitata, branza si vinul lui Mayle inlocuite cu apa plata si pietrele de jad din zona Iosefin, mai aveam putin si incepeam sa tremur si eu de emotie, timp in care doamna V continua promovarea: “Niciodata nu m-am simtit mai bine”, “Masajul asta e extraordinar”, “Pietrele astea iti redau viata”, “Jad masajul m-a pus pe picioare, sunt complet refacuta”.

Doua statii inainte de casa: doamna B – Si de cand spuneati dvs. ca faceti masajul asta?

Doamna V – Asta a fost prima sedinta. Acum 10 minute am iesit de acolo.

Inainte sa cobor, in gandul meu: oare de ce zicea profa de romana ca EU bat campii cand nu stiu despre ce vorbesc?

Concluzie: azi dimineata m-am intors la cartea mea si la Franta :).

Comments

Oana • November 11, 2010


Previous Post

Next Post

Comments

  1. adizzy November 12, 2010 - 20:07 Reply

    m-ai facut curioasa..ce carte citesti?

  2. Litera 13 November 13, 2010 - 12:38 Reply

    Lectii de franceza – Peter Mayle. Si tot de el am citit Un an in Provence. Imi plac la nebunie ambele!

Leave a Reply