Oana Kovacs

aperitive-sabres
9

Nici o masă fără pește

Parcă așa era zicala înainte de revoluție, nu? Sincer, nu știu dacă aș putea mânca pește chiar la fiecare masă, dar 4 zile din 7 m-aș trata cu pește și fructe de mare fără să am vreo problemă. Așa am și ajuns la Sabres, cu Anca, Andreea și o mână de alți bloggeri faini. Am fost chemați acolo fără pretenții și eu una NU puteam să refuz așa ceva pentru că: 1. îmi place să mănânc, 2. ador peștele și fructele de mare, 3. nu refuz să încerc noutăți când e vorba de mâncare și 4. cred că de minim 2 ani planificam o vizită la faimosul Sabres, dar nu a fost să fie.

Așa că, numiți-mă blogger peșcotar, dar m-am dus. Înainte de a purcede am avut o discuție de îmbărbătare cu Andreea, că ea nu e tocmai fan pește, iar eu cu Anca ne dăm în vânt după el. După ce-am stabilit că mergem la un fel de eating Nemo, ne-am cărat la restaurant, unde am cunoscut-o pe Ingrid, cea mai mișto proprietară de restaurant ever! Când o să fiu mare, vreau să fiu ca ea, dacă nu o să am un restaurant, măcar o cafenea, dar vreau să fiu și eu prietenă cu colegii, să mă știe clienții, să glumesc cu toată lumea, să fac planuri peste planuri și să mă ocup de afacerea mea. Asta face Ingrid de la Sabres, pentru că restaurantul ăsta e copilul ei.

S-a agitat să facă seri cu pește proaspăt, să decoreze de Halloween, să găsească o echipă bună de PR, să facă planuri de Crăciun etc etc etc. Înainte să trec la a vă arăta poze cu ce-am servit trebuie să vă zic că femeia asta și-a lăudat angajații și colaboratorii. Cum, vă spuneam, îmi place, place, place de ea.

N-aș fi scris dacă nu m-aș fi simțit așa fain acolo, în atmosfera aia faină. Apropo, ADHD-ul meu îmi șoptește că acolo era o podea. Albă. Faină. Ca pe Pinterest. Aș fi luat-o acasă, nu alta, dar bunul simț mi-a zis să mă limitez la a-i face o poză.

Deci, mâncarea:

Aperitivele:

aperitive-sabres

Cu somon, cu (mușchi să fi fost?) vită și hrean și cu prosciutto și roșii cherry. Buuuuuuuuuuuuun!

Peștele și fructele de mare:

peste-fructe-mare-sabres

Well, m-ați prins, n-am apucat să pozez fructele de mare că am fost prea ocupată să le mănânc. Dar vă zic că puteți observa în poză un splendid exemplar de păstrăv și ceva pește de apă dulce. Nu mai știu cum îl chema, dar mi-a plăcut de el. Pe platoul nepozat erau bucăți de ton, somon, caracatiță, calamari (cred că eu și calamarii ar trebui să fim in a relationship), sepie, pește spadă și creveți. N-aș putea să vă zic ce mi-a plăcut cel mai mult. Ba, calamarii, dar nu se pune, după declarația de amor de mai sus. Mă rog, trebuie să mă credeți pe cuvânt că totul a fost bun.

Desertul:

desert-vanilie-biscotii-sabres

Cremă de vanilie, biscotti, sos de fructe de pădure, cred, dar cui îi pasă? A fost super bun, și zic asta în condițiile în care eu fac figuri la dulciuri. Borcanul în care l-am primit a fost din același film cu podeaua. Nu m-aș fi supărat dacă puteam să-l iau acasă, l-aș fi tratat cu dragoste și atenție, așa frumos mi s-a părut. :)

Și hai să vă arăt podeaua într-o poză execrabilă, măcar așa, să vă faceți o idee ce e cu ea:

IMG_20131030_190639

Și pe podea stătea Sabres mic, adică salonul în care am luat noi masa:

IMG_20131030_190053

Știu, pozele sunt extrem de neinspirate, altele frumoase găsiți la Sabres pe site.

Și pentru că mi se pare urât din partea mea să mă laud cu atâtea bunătăți, am o propunere, de la Sabres, evident, nu de la mine citire. Veniți cu o idee pentru a denumi cele două saloane Sabres, cel mare și Sabres cel nou și mai mic (ăsta cu podeaua adică). Dacă aveți cea mai faină idee primiți o cină pentru doi, tutti cado! Primesc și eu dacă vreun cititor de-al meu câștigă, și putem double date-ui dacă mă găsiți simpatică. 😛

Scrieți, dragilor, scrieți! :)

Evident, am uitat ceva. Filmulețul de inspirație, are vreun minut și e tare mișto făcut!

Comments

Oana • November 2, 2013


Previous Post

Next Post

Comments

  1. cojia November 2, 2013 - 16:43 Reply

    ioi, ce pofte am!

  2. Maria November 3, 2013 - 10:13 Reply

    M-ai convins cu bunatatile astea sa trec pe la Sabres cand mai ajung in Timisoara :)

  3. Andra C (@AndraC4) November 3, 2013 - 22:28 Reply

    Pe unde e Sabres asta? ca eu nu sunt cea mai mare fana a pestelui, ca sa nu mai zic de fructele de mare, dar mami este si cred ca ar fi un cadou deosebit o cina sau un pranz aici 😀

    • Oana November 4, 2013 - 07:46 Reply

      In spate la Lukoil-ul din apropiere de Judetean, pe strada Craiova.

  4. dam167 (dam ăla) November 4, 2013 - 14:47 Reply

    Știi de ce zice lumea de voi că sunteți pișcotari? Păi ați fost la un restaurant care cică e cu peștele dar, în mod ciudat:

    – restaurantul nu are nici un motiv pescăresc. Dacă are, nu-l arată nimeni;
    – nu spune nimeni de unde vine peștele. Orice restaurant cu un astfel de specific aduce pește proaspăt. Puțin probabil, că e în mijlocul orașului, dar totuși. Nu poți avea specialități cu chestii congelate de la Real sau Metro.
    – ce mâncăruri găsești, ce prețuri sunt, că doar povestești tu, nu stomacul tău;
    – băuturi care merg cu așa zisele delicatese.

    Îmi permit să spun chestiile astea pentru că este vorba despre o amatoare de pește și fructe de mare. Vorba aia, dacă vorbesc de timpi de expunere și balans de alb nu întreb pe care buton apăs să fac poza.

    • Oana November 4, 2013 - 16:22 Reply

      E vreun standard de articol ca sa nu primesti denumirea de piscotar? Ca nu stiam. :) Si dac-o fi, nu stiu daca vreau sa ma incadrez in norme, scriu despre ce-mi place mie.
      Si ca sa-ti iau nelamuririle la rand – nu stiu tu, dar mie nu imi place sa-mi pice un stergar in cap daca merg intr-un restaurant traditional romanesc. Sa nu crezi ca designul de la Sabres respira peste. Nu, e elegant. Asta cu designul depinde de gusturi, zic eu.
      Pestele e adus din strainatate zilnic sau o data la cateva zile, nu mai stiu exact. Sincer, daca a fost bun si mi-a picat bine, putin mi-a pasat. Meniu n-am vazut, deci nu stiu nici preturi, dupa stomac m-am cam ghidat.
      Cu bautura nu m-am agitat ca nu-s cunoscatoare. Si prin amatoare de peste si fructe de mare eu transmit ca-mi plac. Folosesc gresit cuvantul? Posibil.
      Nu-s specialista, nici nu-mi doresc sa fiu, n-am vreun talent in bucatarie, nu ma pricep nici la bauturi, ce stiu eu e sa ma bucur de mancare in niste limite rezonabile, nu-s connoisseur. Mi-a placut mancarea, mi-a placut atmosfera si-am povestit. Pentru mine nu-i nimic rau din asta, fiecare digera cum poate ce-am scris aici. :)

  5. Un pas mic pentru blogări, un salt mare pentru brendul pișcotăresc | Blog făr' de blogosferă
  6. Mirela November 13, 2013 - 11:58 Reply

    Pe mine, sala cea mica a restaurantului poate purta un nume nordic, Malmo/Gotteborg – mai usor pentru noi de tinut minte, Fisk -pescar, Swensk – suedez.
    Sala mare… e simplu, un singur cuvant imi vine in minte – Mediterraneo.
    As servi cina cu placere la Sabres, mai ales daca facem un double date!!

    • Oana November 13, 2013 - 11:59 Reply

      Super, Mirela! :)

Leave a Reply