Oana Kovacs

adopta-animal
5

Nu vă luați animale de companie!

adopta-animal

De câteva săptămâni tot aud o întrebare, pe care să fiu a naibii dacă o înțeleg: ”Până când țineți pisicul?”.

Răspunsuri am, dar majoritatea se învârt între niște limite extrem de fixe, de la Nu-i treaba ta, că nu pe banii tăi îl ținem la La doi ani fix plănuim să-i dăm un șut în cur sau Până o să avem un copil, atunci ne vom da seama că va respira pe el și vai, îl va și atinge, și nu vrem asta pentru bebelușul uman.

Wellhumans, dragilor, nu vă mai luați, în puii mei, animale de companie. Animăluțele nu-s jucării de pluș, să le dați mai departe când cresc, pe motiv că nu-s mai așa simpatice sau lasă urme de nasuri pe geamuri. Nu-i ok să le luați doar ca să vă jucați cu ele, nu e ok să le faceți cadou (note to self, Oana!) și nu e ok să le băgați pe gât celor din casă dacă ceilalți membri ai familiei nu și le doresc. Un animal nu se adoptă pentru că dă bine în poze, că e pufos sau că e jucăuș.

Un animal e în primul și-n primul rând o mare responsabilitate. Și nu, nu fac pe deșteapta că l-am cules pe Sleep de două luni jumate și l-am păstrat, ci pentru că la 13 ani și ceva am primit primul meu animal de companie, pe Miki, care e oarecum bine-merci și acum – spun asta pentru că are peste 13 ani jumate, deci nu e tocmai în floarea vârstei. Am păstrat-o, deci, că nu mi-am dorit-o ca s-o țin până la prima ploaie. N-am luat-o cu mine când m-am mutat pentru că nu a fost niciodată genul de animăluț ușor adaptabil, ci mai degrabă unul fițos și temperamental, căruia nu îi plac schimbările.

Un animal e un angajament. Trebuie să îl hrănești, să-i pui apă proaspătă, să-l vaccinezi, să-l sterilizezi (dacă e cazul), să-l duci la medic dacă se simte rău, să găsești soluții pentru a-l lăsa cu cineva când pleci în vacanță, să-l educi să nu distrugă tot prin casă și așa mai departe.

Pet-ul nu vine educat, rolul tău e să-i faci niște… setări. Ba mai rău, dacă vine de pe stradă, ca Sleepy, ai toate șansele să te alegi cu un sac de pureci plin de obiceiuri proaste. Dacă nu ești dispus să-l educi, ori nu te plângi, ori nu adopți animalul din start.

Știu că teoretic animalele nu au sentimente și doar dezvoltă niște automatisme. O să-mi permit să mă îndoiesc de asta, ok?

Tocmai de asta susțin că dacă nu vrei să adopți un animal for good  nu are rost să-l adopți deloc. Știu că există cazuri în care unii oameni chiar nu au cum să-și păstreze patrupezii (dacă-s patrupezi) și sunt nevoiți să renunțe la ei, dar cele mai multe povești auzite de mine au la bază lipsă de chef și entuziasm.

Deci, nu vă luați un animăluț dacă nu sunteți dispuși să îl considerați un membru al familiei. E clar că nu aveți tragerea de inimă și disponibilitatea necesare.

Comments

Oana • December 5, 2014


Previous Post

Next Post

Comments

  1. Belo December 10, 2014 - 22:57 Reply

    Curios e ca m-am lovit de o situație related cu ce ai scris … Bella (cockerita noastră “cuminte”) a avut nevoie de mers la medic,zis și făcut, tratament primit cu un oarecum preț mai ridicat, dar nu asta contează. Când am povestit unor colegi de la servici, au zis: pai și ai plătit atât? Sau mai îmi aud întrebări: pai și cum poți sta cu atâta par în casa? FYI; you know i have a cat :). Eu am ajuns sa ignor astfel de persoane.

    Deci da,, dacă ai animal/e de companie e un angajament. e o responsabilitate care ți-ai asumat-o. Si cum ai zis mai sus, la prima “ploaie”, “tratament”, etc nu îl arunci în strada. Daca ai luat decizia de al cumpăra/adopta/lua de pe strada, live with it.

    • Oana December 11, 2014 - 10:58 Reply

      Da, am observat ca multi din jur considera ca nu ai de ce sa dai bani la veterinat… nu inteleg, dar in fine.

  2. Recomandarile Zilei #55 | Podul Minciunilor
  3. arakelian December 1, 2015 - 13:36 Reply

    Fiecare alegere e personala. Da, sunt f. multi oameni care isi iau animale si nu isi asuma responsabilitatea pe urmatorii 20 ani. Cred ca asta vine din maturitate, si nu sunt prietenii mei asa, dar am cunoscut (colegi, bloggeri) care nu isi asuma responsabilitate de veterinar, sterilizat, etc.

    In rest, mai e o componenta ce ma deranjeaza: grija curului altuia. Da, ai ales sa dai niste bani. E treaba ta ca ai ales asta.

  4. Carolina January 13, 2016 - 20:33 Reply

    Un om, care nu iubeste si caruia nu-i plac animalele, nu are cum sa fie, dupa parerea mea, un om bun. Cat despre cei care dau afara animalele pentru ca au crescut prea mari sau au imbatranit si trebuie ingrijite nu sunt decat niste cretini…

Leave a Reply