Oana Kovacs

7

(Il insel pe prietenul meu) – A TRAI PENTRU A-TI POVESTI VIATA – Gabriel Garcia Marquez

 

(Partea grava e ca el stie si accepta :). Stie ca sunt indragostita de bunicul Marquez si ma lasa cu ale mele – sa visez sa il cunosc si sa plec de la intalnirea noastra cu un autograf.)

Pana o sa ajung sa il cunosc, i-am citit cartea autobiografica (a noua pentru mine, din cele zece pe care le am) – “A trai pentru a-ti povesti viata” si acum sunt profund impresionata. Cartea este superba – este prima dintr-o trilogie (mor de curiozitate cand apar celelalte doua, mai ales ca asta a aparut acum 9 ani) si se termina la fel de brusc cum incepe.

Povestirea nu are stilul clasic – nu incepe cu copilaria, pentru a continua cu adolescenta si apoi maturitatea, ci incepe cu un episod din timpul studentiei – cu episodul vinderii casei din Aracataca (casa bunicilor), localitate rebotezata in mai multe romane cu numele mitic Macondo.

Povestirea sufera intreruperi pentru a rememora diverse episoade din viata, pentru a evoca figurile parintilor si ale bunicilor, ale fratilor si surorilor. Chiar daca nu se desfasoara in stilul obisnuit, prima parte a autobiografiei relateaza toata viata lui pana la plecarea in Elvetia pentru doua saptamani (care s-au facut trei ani) in tinerete.

Trecand peste introducerea mea stil comentariu la ora de romana (am incercat sa fac schimbari, nu pot, am traume se pare…), vreau sa subliniez ca pe parcursul intregii lecturi am simtit ca Marquez e langa mine si imi povesteste el cuvant cu cuvant cele intamplate. M-a impresionat incapatanarea lui de a nu studia Dreptul si stilul in care isi lua examenele – batea campii pe langa subiect cu ceea ce ii incanta mai tare pe profesori (aici m-am regasit) si trecea fara prea multe probleme. M-a uimit faptul ca nu stie sa scrie corect si mama lui ii trimitea si la maturitate scrisorile inapoi, corectate cu cerneala rosie J. Mi-a placut cum povestea de copilaria lui, de bunicii lui, de povestea de dragoste a parintilor si de incercarea zadarnica a parintilor lor de a-i desparti. M-a miscat caracterul mamei lui – pe langa cei 11 copii ai ei cu sotul ei, a avut puterea sa ii “stranga” la ea acasa si pe ceilalti copii ai lui, conceputi inainte sau dupa casatoria cu ea…

Marquez nu se eschiveaza si povesteste si de noptile pierdute in patul prostituatelor sau a femeilor casatorite, totusi, cartea se incheie cu un raspuns pozitiv de la cea care ii este inca sotie (nu zic mai mult…si eu sunt nerabdatoare sa citesc continuarea).

Ce nu prea am inteles? Partea in care a facut referire la politica si la diversi intelectuali, in mod sigur personaje cunoscute in Columbia, total anonime pentru mine care nu sunt la curent nici macar cu scena politica romaneasca. Macar despre faimosul 9 aprilie 1948 am putut afla mai multe de pe internet, fiind unul din episoadele cele mai marcante din viata lui Marquez, cauza plecarii de la Bogota spre o viata noua doar cu hainele de pe el si cu o servieta furata de la cel mai elegant salon de ceai din capitala Columbiei.

M-am bucurat sa aflu inspiratia catorva carti de-ale lui si sa aflu totul despre zbuciumul prin care a trecut ca sa devina scriitorul care este acum si imi pare rau ca nu am putut vorbi in termeni mai frumosi, mai clari, dar inca sunt sub impresia cartii si cred ca niciun review din lume nu ii poate reda farmecul.

E o carte care trebuie citita :).

Comments

Oana • February 22, 2011


Previous Post

Next Post

Comments

  1. oana taut February 24, 2011 - 13:36 Reply

    O..da, minunata carte..am citit-o acum vreo 2 ani..mm mi-ai deschis apetitu sa o recitesc…sa ma scufund iar in lumea lui Marquez…:)

  2. Oana February 24, 2011 - 21:24 Reply

    Si eu mi-o tot doream cartea de ani intregi :). Ce ai mai citit de el?

  3. missioana February 27, 2011 - 08:30 Reply

    Bună! Postul tău mi-a stârnit curiozitatea şi abia aştept să o citesc şi eu. Îmi place mult Márquez, deşi i-am citit doar "Dragostea în vremea holerei", "Povestea târfelor mele triste" şi "Despre dragoste şi alţi demoni", m-am îndrăgostit de stilul lui 🙂 Îţi doresc să obţii până la urmă autograful mult dorit 🙂

    Numai bine!

  4. Oana February 27, 2011 - 10:32 Reply

    Ceau, Ioana, si welcome! 🙂
    Si eu am citit astea enumerate de tine, fiecare e cu povestea ei si mi-s dragi toate. "Despre dragoste si alti demoni" e prima cumparata, prin liceu, credeam ca e ceva horron gen John Saul, m-am inselat, dar mi-a placut la nebunie. "Dragostea in vremea holerei" am primit-o de la colega mea de banca odata de mos Nicolae in liceu, iar la majorat, prietenii mei mi-au luat printre altele,"Povestea tarfelor mele triste" – ca eram majora si aveam voie sa citesc asa ceva :))). Apoi am mai primit altele, singura care nu am reusit sa o citesc e "Toamna patriarhului", am inceput-o de vreo 3 ori si mai mult de 10% din ea nu am citit niciodata, dar data viitoare cand ma apuc, ma inarmez cu creionul si pun eu semnele de punctuatie… :))).

  5. missioana February 27, 2011 - 17:03 Reply

    Hehe, au poveşti frumoase toate. Eu am început "Dragostea în vremea holerei" la recomandarea unei colege care e şi ea superfan Márquez 🙂 şi nu am putut să o las din mână.
    Despre "Toamna patriarhului" mi-a spus şi colega mea că i s-a părut foarte greu de citit şi mi-a recomandat să o citesc după bac, că nu merge printre picături aşa 😀
    Îţi ţin pumnii data viitoare să o termini, că bănuiesc că tot frumoasă e 😀

    Mai trec pe la tine 🙂

  6. Oana February 27, 2011 - 22:45 Reply

    Sper sa ajuns si eu sa scriu aici ca am reusit sa citesc "Toamna patriarhului", ar fi o victorie pentru 2011! 🙂
    Mai treci! 😉

  7. Memoria selectivă | Oana Kovacs

Leave a Reply