Oana Kovacs

23

”Fructele mâniei” de John Steinbeck

sursă foto

”Fructele mâniei” este un roman despre viața pe timp de criză și despre speranța care trebuie să moară ultima, de preferat (să nu moară) deloc.

Cartea lui Steinbeck, pe care am ajuns să îl ador după doar două cărți, are drept centru familia Joad. Tom Joad este unul din fiii familiei, iar povestea începe cu întoarcerea lui de la închisoare, unde a stat câțiva ani după ce a omorât un tânăr din sat într-o altercație stupidă. Când ajunge acasă, are surpriza să vadă că toată familia e pe punctul de a pleca în California, în speranța unei vieți mai bune, pentru că în Oklahoma se murea de foame, la propriu. ”Șefa” familiei e mama lui Tom. Ea îi ține uniți pe toți, ea are grijă de fiii mari și de cei mici și de fiica ei însărcinată și apoi abandonată de un soț mult prea visător.

Deși pleacă 12 (sper să nu greșesc) din Oklahoma în California, până la ajungerea la destinație, membrii familiei se împuținează, iar dacă mama copiilor Joad nu ar ține frâiele, toată lumea ar lua-o razna. Bunicii mor pe drum, un prieten de familie e ucis, fiica e abandonată de soț care o lasă baltă la greu, dar ”maica” are grijă de toți.

Marea Depresiune a pus pe drumuri milioane de oameni care au plecat spre California cu speranța unei vieți mai bune. Au fost umiliți, batjocoriți și jigniți. Au murit de foame și de sete. Au muncit pentru nimic.

”Fructele mâniei” mi s-a părut un roman sfâșietor. Trist de la prima până la ultima pagină. Deprimant și gri. Și totuși superb scris.

Sunt câteva zeci de capitole care abordează povestea familiei Joad, iar între ele, sunt intercalate capitole ”generale” în care practic se prezintă contextul și viața oamenilor care au fost afectați după marțea neagră (29 octombrie 1929, ziua în care s-a prăbușit bursa).

Știu că am scris total alambicat despre ”Fructele mâniei”, dar cartea lui Steinbeck este cea mai bună carte citită de mine anul ăsta și cu siguranță una din cele mai bune citite vreodată. Deși este groaznic de tristă, se termină… nu se termină, practic! Finalul e deschis și lasă loc de speranță, cea a supraviețuirii și a unei vieți mai bune.

Comments

Oana • June 6, 2012


Previous Post

Next Post

Comments

  1. roberts June 6, 2012 - 08:16 Reply

    eu te-asteptam cu acest articol! ai spus pe fb ca ti-a placut cartea mult si se vede acum dupa cum ai scris:) eu am citit doar “La rasarit de Eden” de Steinbeck si chiar ti-o recomand, daca nu cumva deja ai citit-o. singura retinere vis-a-vis de “Fructele maniei” este sentimentul de tristete, dar in mod sigur voi cauta cartea si voi comenta in mod avizat:)

    • Oana June 6, 2012 - 12:45 Reply

      Da, da! Mi-a placut la nebunie. Am citit “La Rasarit de Eden” deja, astea-s singurele de Steinbeck, dar cu siguranta mai pun mana pe altele.

  2. Linda June 6, 2012 - 08:20 Reply

    Cartea asta chiar e pe lista mea de anul asta, sper s-o citesc curand 😀 Merci ca nu ai dezvaluit finalul 🙂

    • Oana June 6, 2012 - 12:46 Reply

      Super! Sa o citesti. Oricum finalul… e si nu e :D. O sa intelegi. Oricum, merita citita.

  3. Raluca June 6, 2012 - 15:17 Reply

    Am pus mana pe “Fructele maniei” din intamplare( am pus-o pe mama sa-mi ia “La rasarit de Eden” de la biblioteca si pentru ca nu a gasit-o mi-a luat alta carte de Steinbeck in schimb 😀 ) dar mi-a placut extrem de tare! E genul ala de carte care simti ca lasa ceva in urma!

    • Oana June 6, 2012 - 18:24 Reply

      Exact! Genul la care tot te gândești și la muuuuuuuult timp după lectură.

  4. Monica June 6, 2012 - 18:38 Reply

    O am si eu trecuta pe lista de ceva vreme. Sper sa o citesc curand.

    • Oana June 6, 2012 - 19:37 Reply

      Is tare curioasa cum ti se va parea si tie.

  5. Christian July 26, 2012 - 21:53 Reply

    O carte rece, din ce in ce mai rece…ca un ger care-ti intra in oase. Cand am citit si ultimele cuvinte am inghetat. Este cea mai buna carte pe care am citit-o vreodata.

    • Oana July 26, 2012 - 23:53 Reply

      SI pe mine m-a socat finalul. Superb scrisa.

  6. Christian July 27, 2012 - 08:48 Reply

    Socul final a fost cu atat mai mare cu cat nu era previzibil… Mai erau cateva randuri pana la un sfarsit banal. Iar acele cateva randuri au fost lovitura geniala a lui Steinbeck.

    • Oana July 27, 2012 - 09:24 Reply

      Christian, eu sincer ma asteptam oarecum sa se termine asa. Insa stiind personajul feminin care incheie cartea cu acea scena, ma intrebam daca va duce la capat ceea ce ii sugereaza mama ei sa faca. Abia astept sa mai citesc si alte carti de Steinbeck, desi sper sa fac rost de ele in original.

  7. Christian July 27, 2012 - 13:26 Reply

    “East Of Eden” este considerat de critica ca fiind cea mai buna carte a lui Steinbeck insa pentru mine “The Grapes of Wrath” preferata. Foarte buna este si “The Winter of our Discontent”.
    Mi-au mai placut “Travels with Charley in Search of America”-usoara, relaxanta cu umor de calitate-, “Cannery Row” sau “Sweet Thursday”. Lectura placuta. 🙂

  8. Topul cărților din 2012 | Oana Kovacs
  9. Întrebări și răspunsuri | Oana Kovacs
  10. ”Of Mice and Men” de John Steinbeck | Oana Kovacs
  11. ”Perla” de John Steinbeck | Oana Kovacs
  12. Burial Rites - Hannah Kent | Oana Kovacs
  13. dragdelectura January 9, 2016 - 12:33 Reply

    Sunt 13 persoane cu tot cu predicatorul Jim Casy la plecarea din Sallisaw, Oklahoma 😉
    Foarte interesant mi s-a parut cum Mama Joad se transforma in capul familiei pe masura ce familia avanseaza spre vest. Steinbeck descrie foarte frumos transformarea fiecarui membru al familiei in confruntarea cu timpurile crunte. O carte care a meritat cu prisosinta atat Premiul Pulitzer, cat si Premiul Nobel!

Leave a Reply