Oana Kovacs

17

Despre virginitate și primul sărut

Cred că părinților de copii și adolescenți le bate inima un pic mai repede când aud cuvântul virgin. Dacă e să pună virgin în aceiași propoziție cu copilul meu probabil îi trec toate apele.

Dar nu despre părinți e vorba acum, ci despre virginitate. Am văzut recent pe TLC (da, chiar m-am uitat la televizor pentru asta) un episod din documentarul Virgin Diaries. Iar printre alții erau și doi tineri, un cuplu, ea pe la 27, el la 31 de ani, pregătiți de nuntă. Și nu doar că erau virgini (în caz că nu v-ați prins până acuma), dar nici nu se sărutaseră. Deloc, niciodată, nada de nada.

Așa că primul sărut a avut loc după ceremonia nunții, în fața tuturor invitaților care s-au cam amuzat. Ca să fiu sinceră, eu am râs cu lacrimi. Pentru că, după cum veți putea vedea și voi, primul sărut a fost dureros de comic pentru toți martorii căsătoriei.

Pe la secunda 20 începe faza în clipul de mai sus, în caz că vă plictisiți, deși e interesant de auzit pentru că spoof-ul e inspirat din trailer… 🙂

Și un spoof după povestea lor:

Nu o fi frumos din partea mea să râd de ei (valabil și pentru voi :D), de primul lor sărut, de decizia lor and so on, dar why in the name of sinteza peptidelor s-or fi afișat în halul ăsta? Oricum toată familia lor știa și se cam amuza de faptul că ei, în loc să se cunoască mai bine înainte de un pas important precum căsătoria au venit cu idei crețe.

Eu consider că virginitatea e ceva personal, e un subiect aparte, nu chiar unul de expus pe garduri, așa că nu m-aș amuza de cuplul ăsta și de primul lor sărut dacă nu ar cere ei, prin expunerea asta incredibilă. Adevărul e că de când i-am văzut nu mă pot gândi decât la așa ceva:

sursă foto

sursă foto

sursă foto

sursă foto

sursă foto

I can’t help it! 😀

Comments

Oana • November 28, 2012


Previous Post

Next Post

Comments

  1. sim November 28, 2012 - 08:18 Reply

    :)))) nu stiu daca sa rad sau sa plang…ok..rad:)))))

    • Oana November 28, 2012 - 11:37 Reply

      I feel you :D.

  2. salmi November 28, 2012 - 08:39 Reply

    Chestie de publicitate! 😉 Se fac bani si din asta…eu ma intreb cat de real o fi totul…

    • Oana November 28, 2012 - 11:38 Reply

      Si eu ma gandesc ca poate-s doar actori… dar tot nu inteleg de ce ai “vinde” asa ceva.

  3. O Oană November 28, 2012 - 09:17 Reply

    Am crezut că a N-şpea oară când voi vedea clipul ăla nu mă voi mai îneca cu cafeaua. Wrong! :))))))

  4. CristinaTM November 28, 2012 - 12:31 Reply

    =))) you made my day!

    • Oana November 28, 2012 - 12:33 Reply

      Is convinsa. 🙂

  5. Iulia Nanescu November 28, 2012 - 18:11 Reply

    Oana, m-ai binedispus complet. Avusesem o zi atat de agitata la munca, dar gata: acum nu ma pot opri din ras.

    • Oana November 28, 2012 - 21:00 Reply

      Ma bucur sa aud asta :).

  6. Andra November 28, 2012 - 20:13 Reply

    :)) =)) nu ai cum sa te porti ca astia. ei n-au vazut un film la viata lor? cum sa se pupe asa? :))) =)))

    • Oana November 28, 2012 - 21:03 Reply

      Doggie style in materie de pupat :)))

  7. Buculesei November 30, 2012 - 14:21 Reply

    mi-a placut foarte mult articolul tau ..:))) l-am recomandat in categoria mea de recomandari …

    • Oana November 30, 2012 - 14:24 Reply

      Merci 🙂

  8. muritor_de_rând December 8, 2012 - 18:54 Reply

    Da, Oana, ai dreptate la ce spui în articol, e un manifest personal, pentru fiecare. Acea emisiune e o bătaie de joc la virtutea păstrării fecioriei, cu actori care au reuşit să-şi bată joc foarte bine de feciorie. Dar privind mai adânc cu blândeţe şi iubire, emisiunea e o dorinţă de subconştient, tânjirea omului după curăţia pierdută la un moment dat. E o comoară, iar fiecare om o are, şi decide ce să facă cu ea. Şi drept urmare, pierzând-o si părându-i rău, e ca şi cu un copil mic, când el se joacă cu o jucărie, iar tu i-o iei, el se enervează, începe să plângă şi nu numai că îţi lasă jucăria ce i-ai luat, dar aruncă şi cu alte jucării în tine. Ar vrea jucăria înapoi, dar nu o mai poate lua de la tine, până nu i-o vei da tu. Aşa e şi cu oamenii aceştia, care vând acest sentiment, de refulare e virtuţii pierdute. A se păstra curaţi trupeşte până la căsătorie, un ea şi un el nu vor reuşi niciodată singuri, ci cu El. Dacă Dumnezeu, Iubire, Treime, este temelia relaţiei lor, vor reuşi. Vor reuşi nu doar atât, dar vor ajunge şi la acea utopie pentru unii de 50 de ani de căsnicie, nişte bătrânei, pe trotuar, ţinându-se de mână. E unul din cele mai frumoase peisaje acolo. Acolo e o explicaţie cât se poate de simplă, a tot ce este întreaga frumuseţe a creştinismului. Eu, cu mila lui Dumnezeu, până acum am reuşit, deşi ocazii au fost, ca pentru oricine. Dar am rămas curat trupeşte. La fel şi iubita mea. Am 25 de ani, ea are 18, ne cunoaştem de aproape 2 ani şi ne-am propus, nu doar să nu ne cunoaştem trupeşte până la căsătorie, dar nici să ne sărutam pe buze deloc, căci sărutându-ne, ne poate deschide dorinţa de cunoaştere intimă. Cu mila lui Dumnezeu, am reuşit. Ne sărutăm pe obraz, de câteva ori când ne întâlnim, bucurându-ne reciproc de prezenţa noastră, în mijlocul familiei ei sau alor mei. Nădăjduim, dacă om’ mai fi în viaţă până atunci, să ne căsătorim anul viitor. Suntem cu toţii ortodocşi, oameni simpli şi muritori de rând. Dacă vrei poţi. Nu singur, ci cu Dumnezeu. Voinţă şi dorirea îmbogăţirii a cât mai multe virtuţi în suflet, va ajuta pe oricine spre reuşi să păstreze fecioria sau, dacă nu o mai are, să înţeleagă iertarea. Şi să o accepte. De la dulcele Hristos. Precum cu Sfânta Maria Egipteanca, care a fost o mare desfrânată (curvă) şi înţelegând şi acceptând iertarea, a devenit pustnică şi a ajuns până la a levita în timpul rugăciunilor sale. Acestea nu sunt glume şi nu se pot filma de emisiuni sinistre. Sunt în sufletul fiecărui om, la o dimensiune personală. Aş vrea să-ţi mai scriu, dragă Oana, dar mă mulţumesc văzând că eşti bine. Îţi doresc să treci cu bine peste revoluţiile tinereţii, căci şi eu aflându-mă în ele, lupt zilnic. Biruim doar cu Hristos.
    Îngăduie-mi să-ţi recomand un site. http://ortodoxiatinerilor.ro/relatii-intime-inaintea-casatoriei/17556-mii-de-tineri-isi-pastreaza-fecioria-pana-la-casatorie
    Iartă-mă, Oana, dacă te-am smintit cu ceva în rândurile mele. Îţi doresc nimic altceva decât mântuire. ~ un muritor de rând, fost coleg de gimnaziu cu tine.

    • Oana December 8, 2012 - 20:39 Reply

      Multumesc ca ti-ai impartasit parerea. Imi poti scrie oricand doresti.

  9. muritor_de_rând December 8, 2012 - 21:50 Reply

    Mulţumesc Oana, pentru gândul bun. Aş fi dorit să-ţi mai scriu înspre a afla mai multe despre tine, dacă eşti bine, ce mai faci, etc. Dar până la urmă, cu ce scop? Formalisme. Oricum nu te pot ajuta cu adevărat dacă ai avea nevoie. Ai cine să te ajute. Şi doar ca să trăncănim, unde duce? Nu-i bun. Personal, interecţionez cu internetu la nivel de observator. Anume fără facebook, blog, messenger, îmi consuma prea mult timp. Se poate şi fără ele. Minunat încă. Doar un email, un articol pe ici, colo, sau un film. Nu sunt important, ca să fiu căutat. Nici nu vreau să fiu important. Iar cu prietenii, adevăraţii prieteni nu sunt pe facebook. Şi niciunde pe internet. Deci pierdere de timp. Sau afaceri. Rămân convingeri la dimensiuni personale. E un proverb parcă: nu cuţitul în sine este rău sau bun, ci cum este el folosit îl face rău sau bun. La fel cu internetul. Oricum, mă bucur pentru tine, pentru modul frumos în care trăieşti. Chiar dacă poate nu simţi deajuns, Dumnezeu Treime, te binecuvintează din belşug, zilnic. Dacă vrei să schimbăm câteva vorbe, ai un email la postarea mea, asta. Rămâi cu bine în toate. Te îmbrăţişez cu sărutare sfântă în Hristos.

Leave a Reply