Oana Kovacs

6

Despre muncă

sursă foto

Am observat că în ultima vreme e la modă să fii patron. Sau freelancer. Și dacă-ți merge ca dracu’, poți să le dai la toți peste nas că ești propriul tău șef. Și să îi disprețuiești pe cei care merg zilnic la birou 8 ore, evident, să frece menta pe banii statului sau al patronului.

Am observat că e bine să subliniezi cât e de fenomenal să fii pe cont propriu și în același timp să te plângi că n-ai timp de nimic, că astea două treburi merg mână-n mână. Că ești surmenat și nu ai timp de vacanță, dar ești propriul tău șef, tu comanzi, tu execuți, tu ți-o iei peste nas.

Nu am nimic rău cu proprietarii de firme sau cu freelancerii că lucrez și eu pe lângă job :). Dar când aud cu cât dispreț vorbesc unii de cei angajați (ca mine), mi se ridică tensiunea. Pentru că nu-i așa, noi toți cei care suntem angajați mergem la job ca să avem de unde să ne întoarcem acasă?! Și mai luăm și bani pentru asta, hmmm! Pentru că we have a world of options și patroni care așteaptă cu brațele deschise să arunce cu bani în noi.

Hello!!! People, welcome to the real world! Lumea reală e aia în care muncești și nu întinzi mâna! Că stai 8 ore la bandă să faci norma sau că ești propriul tău sclav nu prea e diferență, în afară de aia financiară! Important e că muncești și nu aștepți să-ți pice din cer. Dar nu aștepta să ți se facă o statuie pentru asta și nici nu te uita de sus la cei cu joburi amărâte pentru că absolut nimic nu e sigur și nu știi niciodată când te trezești că ai nevoie de unul indiferent de pe ce poziție pici…

Și pentru cei care disprețuiesc munca de 8 ore: aș vrea să vă văd cum vă duceți la baie în club sau în restaurant să mâncați. Nu de alta, dar de oameni de servici freelanceri sau de bucătari care să accepte doar anumite proiecte încă nu am auzit. Asta apropo de poza de mai sus. 🙂

Comments

Oana • October 29, 2012


Previous Post

Next Post

Comments

  1. dojo October 29, 2012 - 12:04 Reply

    Oana, este o diferenta intre munca pe care o faci pentru tine si aia pentru un patron. Si eu am fost angajata 10 ani si iti spun sincer ca, desi nu mi-am batut niciodata joc de angajator, cu adevarat serios am inceput sa muncesc de cand sunt pe picioarele mele.

    Si e plin peste tot de ‘plangeri’ pe care le facem cu totii impotriva diversilor angajati, ca sunt vanzatori, functionari sau profesori (plus orice alta categoria profesionala)

    Pentru ca pe multi ii doare in paispe de munca lor, de client, de orice. Sunt acolo sa-si ia un salariu si in rest sa se spele patronul cu restul de probleme. Asta cand nu fac rau intentionat, fura sau strica prin firma, doar pentru ca pot.

    Sigur, nu pot spune ca toti fac asta, dar mai greu vei gasi un freelancer care freaca menta (pentru ca, daca nu produce nu mananca) si mai repede un angajat care se uita la ceas, sa plece acasa, dupa ce a fost activ toata ziua pe Facebook.

    Da, viata de antreprenor este senzationala, in conditiile in care iti merge treaba, da ziua de lucru de 12 ore nu este o exceptie, nici weekendul petrecut la birou pentru a termina treaba, nici sarbatori in timpul carora nu prea ai ce face, asa ca mai pui niscaiva munca.

    Dar astea sunt alegeri personale si eu de pilda prefer sa am saptamani din astea de ‘cosmar’, in care sa si castig mai multe salarii, pentru ca, daca vreau sa plec 6 luni din tara, asa cum am facut-o in ultimii 3 ani, sa nu dau din colt in colt. Munca de freelancer e destul de ‘elastica’, daca discutam despre timp, dar in general muncesti destul de serios, daca vrei bani.

    Din punctul meu de vedere cel putin nu se pune problema de a vedea ‘de sus’ restul lumii, pentru ca stiu ca viata asta nu e pentru toata lumea. Si da, e mai usor sa ai un job ‘normal’, sa vii acasa si sa te relaxezi, nu sa stai, ca mine, la 12 noaptea sa mai faci planuri sau sa schimbi un design de site in noaptea de Revelion.

    Pana la urma, ceea ce conteaza este ca, oricare ar fi incadrarea noastra profesionala, SA NE VEDEM DE MUNCA. Asa ca, la munca, nu la citit bloguri 🙂

    • Oana October 29, 2012 - 12:13 Reply

      Dojo, oricum nu ma gandeam la tine :).
      Stiu ca si tu ai abordat de n ori subiectul si eu muncesc cu placere ca freelancer de cate ori am ocazia, treaba care ma supara pe mine e ca e o imagine nerealista a angajatului. Cati tragem matza de coada in 8 ore? Nu mai traim in comunism in care era valabila chestia aia cu ”Timpul trece, leafa merge”. Avem deadline-uri, targete and so on. Si se munceste pe bune.
      Ca e mai bine sa lucrezi pentru tine, 100% de acord, dar tot munca e in esential.

  2. joe October 29, 2012 - 14:45 Reply

    Lumea reala este de fapt ceea ce este, cu bune, rele si necunoscute. Totul e admis.

  3. Savoir Faire October 29, 2012 - 17:54 Reply

    Decat sa fiu propriul meu patron si sa risc sa ieis in pierdere, mai bine las putin capul in jos si am un salariu sigur si constant.
    E pur si simplu vorba de SIGURANTA vs risc.
    cand esti patron ai sanse sa faci buzunaru’ mare si nu te freaca nimeni la basca, dar mai e si cazul cand iesi grav de tot in pierdere.
    Poate ca acum 15-20 de ani mergea sa muncesti pe cont propriu, dar acum nu mi se pare perioada necesara ca sa iti lansezi o afacere.

    • Oana October 29, 2012 - 18:40 Reply

      Savoir, acum doua saptamani as fi zis ca is 100% de acord cu tine, acum o saptamana am constatat ca absolut nimic nu e sigur. O sa scriu zilele viitoare si vei intelegere.
      Oricum, ca angajat e mai putin stress, mai ales pe tim de criza.

      • Savoir Faire October 29, 2012 - 20:55 Reply

        am vrut si eu sa spun ca nimic nu e sigur, dar mi-o fo lene sa scriu

Leave a Reply