Oana Kovacs

22

Ce mi-am dorit să fiu

Mi-am dorit să fiu doctoriță, că asta auzeam și de la alții și oamenii reacționau frumos când auzeau asta.
Mi-am dorit să fiu actriță, să primesc tot timpul flori, să mă văd (eu să mă văd :D) la televizor și să fiu admirată.
Mi-am dorit să fiu cântăreață, dacă doamna educatoare a zis că am talent, era clar, it was meant to be.
Mi-am dorit să fiu prima femeie care merge în spațiu, habar nu aveam că îmi doream asta cu câțiva ani prea târziu, ce să faci dacă internetul a ajuns mai greu în colțul nostru de lume?
Mi-am dorit să fiu profesoară de română, mi-am și imaginat cum va fi la ore și ce stil de predare voi avea, dar mi-am dat seama că nu mă omor după copii și nu e de mine. 
Când am mai crescut mi-am dorit să fiu psiholog, dar mi-a trecut repede.
Apoi am vrut iar să fiu actriță, dar când am văzut fețele verzi ale părinților la auzul minunăției, mi-a trecut subit.
Și am vrut să fiu contabilă și am fost convinsă că o să fiu contabilă.
După ce mi-a trecut, am știu ce vreau să studiez, dar nici acum nu știu exact ce vreau să fiu.
Aș vrea să fiu fericită, dar nu cred că pot să aplic la un astfel de job :).
Voi ce ați visat să faceți?

Comments

Oana • June 18, 2011


Previous Post

Next Post

Comments

  1. Mihaela June 18, 2011 - 14:16 Reply

    Am vrut sa fiu medic, asta cam toata copilaria mea. Apoi m-am gandit sa devin avocat, ca si sora mea. Pe la sfarsitul liceului am renuntat la ideea de a da la Drept deoarece am vazut ce greu este sa castigi bani, ca daca nu ai pile sau cunostinte nu rezolvi nimic, si m-am orientat spre Facultatea de Economie pentru a deveni economist si pentru a lucra in contabilitate. Dupa cateva ore de contabilitate mi-am zis ca nu e de mine si m-am orientat spre alta specializare de la aceeasi facultate, si anume Marketing. Si cu marketingul am ramas. 🙂

  2. Sălcudean Oana June 18, 2011 - 15:03 Reply

    Am vrut şi eu să fiu tanti doctoriţă, dar când am descoperit că asta implică şi să văd sânge… n-a fost să fie :)) Am mers la liceu la filo şi la facultate la Litere din dorinţa de a fi profesoară, însă de ceva timp m-am reorientat spre traduceri. Care din astea două va fi, oi vedea la anul 🙂

  3. ioanamiroiu June 18, 2011 - 15:59 Reply

    Am vrut să fiu doctoriţă, ca sute de mii de alte fetiţe probabil 🙂 Am vrut să fiu şi actriţă, şi cântăreaţă (cu asta m-am convis repede că nu e de mine, dar duşul nu m-a dat afară încă 😛 ) şi, evident, şi dansatoare de performanţă.
    Am vrut foarte tare să devin jurnalistă. Făceam demersuri în sensul ăsta, dar mai mult ca reporter, le luam interviuri celor din familie cu ondulatorul de păr pe post de microfon. I-am cerut într-un rând mamei să-mi cumpere un microfon adevărat, n-am înţeles atunci de ce nu vrea :))))
    De când m-am hotărât să dau la economic, am fost convinsă că o să dau la ASE şi o să dau. Dar om vedea dacă ajung vreun mare economist sau doar "tanti" 🙂

  4. Ana. June 18, 2011 - 17:14 Reply

    Eu voiam sa ma fac sofer de camion sa ma plimb prin "toata lumea" si sa vad lumea de sus asa de acolo.
    Apoi voiam sa fug cu circu :)) si la fel sa am spectacole prin toata Europa.

  5. getatr June 18, 2011 - 19:16 Reply

    In copilarie am vrut sa ma fac educatioare, pana profa din a vI-a mi-a taiat-o zicandu-mi ca nu am voce. (cred ca profa a confundat timiditatea cu lipsea vocii muzicale)Si stiam ca pentru a fii educatoare e nevoie sa ai voce. Asa ca de atunci nu am mai cantat multi ani de zile.

    Culmea ironiei ca peste ani si ani am descoperit ca am si voce buna.

    Pe de alta parte acum sunt o partenera de joaca f buna pentru copii, insa nu voi fi niciodata educatoare… 🙂

    Apoi prin a 11-12-a am vrut sa ma fac psiholog, insa am renuntat ca nu creadeam ca voi reusii.
    In virtutea inertiei am ajuns inginera..

    Am ajuns la concluzia ca ceea ce am facut in domeniul tehnic nu e pentru mine.

    Asa ca dupa ani si ani, am devenit psiholog. Si sunt foarte pasionata de ceea ce invat, de oameni, psihic..Aici ma simt ca pestele in apa. Si sunt happy ca mi-am gasit calea din acest punct de vedere.

    A fost (si este) multa munca, insa pentru mine a meritat reorientarea carierei…

  6. Oana June 18, 2011 - 19:22 Reply

    Mihaela, marketing era optiunea de back up si la mine la sfarsit de liceu, in caz ca nu reuseam la comunicare.
    Oana, daca te hotarasti sa lucrezi in traduceri sa imi spui, te pot pune in legatura cu cateva agentii, si eu am lucrat in traduceri, dar ca pm.
    Ioana, nu stiu cum am uitat sa zic ca am vrut sa ma fac jurnalista :)). La sfarsitul clasei a 12-a visam asta pana cand am intrat pe locul 3 la comunicare si am zis bye-bye jurnalismului si nu imi pare rau.
    Ana, tu chiar ai fost originala!
    Geta, e bine ca ti-ai gasit pana la urma vocatia, e foarte important sa iti placa ceea ce faci.

  7. Diana June 19, 2011 - 00:52 Reply

    ce mai vroiam să mă fac doctor.
    Apoi am aflat cu ce se mănâncă și am vrut măcar farmacistă să mă fac. Și apoi, am aflat că la farmacie nu prea îți trebuie fizică (iar dintre cele 3, chimie, biologie și fizică, adoram fizica).
    Nu era prea la modă atunci încă informatica… așa că nu mă atrăgea neapărat să fac mate-info… și nici fizică-fizică… și m-am făcut… inginer…

  8. mazgalica June 19, 2011 - 05:30 Reply

    Eu nu țin minte să-mi fi dorit de mică să ajung ceva, gen doctoriță ori cântăreață. Știu mai târziu că mi-am dorit să fiu profesoară, apoi jurnalistă.
    Păcat e că după ce le-am făcut pe ambele, mi-au lăsat un gust amar și m-au determinat să-mi revizuiesc idealurile.

  9. Oana June 19, 2011 - 10:07 Reply

    Diana, bravo tie ca esti buna la stiintele exacte, eu is paralela cu astea.
    Mazgalica, si eu ma bucur acum ca am lasat balta jurnalismul. Si acum cel putin, nu ma vad facand inca o facultate.

  10. Malli June 19, 2011 - 10:43 Reply

    Eu am vrut sa fiu pe rand actrita, apoi detectiva, apoi cantareata, apoi iara actrita.
    Acum nu am nici cea mai vaga idee…:D

  11. Oana June 19, 2011 - 11:16 Reply

    Malli, ai timp. Acuma mi-am amintit si eu ca vroiam sa fiu detectiv FBI si blonda in acelasi timp :)).

  12. Nice June 19, 2011 - 15:19 Reply

    Detectiv particular sau avocata.

  13. Oana June 19, 2011 - 16:25 Reply

    Nice, in visele mele de agenta FBI, defapt tot la ceva gen detectiv particular visam defapt.

  14. anda_elena June 19, 2011 - 20:40 Reply

    Eu am vrut sa ma fac multe – insa, constientizam mereu ca nu ma pricep.
    Doctorita… dar, nu stiu sa consult.
    Vanzatoare… dar, cum, daca nu stiu sa socotesc banii?
    Invatatoare. Imposibil! Nu stiu sa scriu si sa citesc…

    Ce stiam eu sa fac? Eram foarte ordonata. Atat de ordonata incat seara, cand ma schimbam in pijamale, imi impatuream chilotii in patru. Imi placea la nebunie sa sterg praful (ce vremuri!). Primisem de la Mos Craciun un set de curatenie – cu matura, faras, galetusa – si toata ziua ma faceam ca trudesc ca o albinuta.
    Am gasit! Descoperisem, nu neaparat ce vreau sa ma fac, atunci cand voi fi mare, ci meseria la care ma descurcam cel mai bine. Am stabilit! Cand voi fi mare, ma voi face femeie de serviciu!

    🙂

  15. Oana June 19, 2011 - 22:19 Reply

    :)))))))))))))))

  16. INTJ June 19, 2011 - 23:52 Reply

    copil fiind, citeam de zor Perry Rhodan (ca asta gaseam cel mai lejer in materie de SF) si visam sa explorez spatiul … pana cand intr-o zi m-am intrebat cam asa: "ok, citesc mereu despre acelasi grup de oameni (si mutati-eroi) … cu restu' omenirii ce-i? aia ce fac? se pare ca ei nu traiesc la fel de misto … ci probabil trag de zor ca sa poata sa faca astia pe eroii!". de atunci mi-au trecut visele … pana-n liceu, cand am primit cu imprumut pentru 24 de ore un ZX Spectrum pe care am programat in cateva ore un joculet simplist … ocazie cu care m-am pricopsit cu virusul calculatoarelor. restu' e deja istorie … ca daca vrei ceva cu orice pret, in mare majoritate a cazurilor reusesti. 🙂

  17. Amiuţa June 20, 2011 - 05:57 Reply

    Eu mi-am dorit mult sa devin cantareata de muzica populara. Cateodata inca visez la asta. 🙂

  18. Oana June 20, 2011 - 15:00 Reply

    INTJ, si eu cred ca daca vrei poti. Daca faci ceva cu pasiune si cu daruire si iti place ceea ce faci, trebuie sa reusesti.
    Amiuta, niciodata nu e prea tarziu, poti urma cursurile unei scoli de arta. Eu am facut dansuri populare.

  19. adizzy June 20, 2011 - 19:44 Reply

    well eu vruiam sa fiu avocat, dupa mi-am dat seama ca meseria de avocat in Romania e total diferita de ce vedeam la televizor in USA, si inca e…dar macar lucrez in domeniu..cred ca asta era singurul lucru ce vruiam cand eram mica. Dupa, la facultate, sub efectul Ritt, vruiam sa lucrez in RP, sa merg la job imbracata la 3 ace jumate, etc.

  20. Oana June 20, 2011 - 21:09 Reply

    Adriana, pe mine Ritt nu m-a influentat deloc, deloc, desi a fost profa mea de licenta (o experienta extrem de dezamagitoare) dar tot numai pr am in cap :)).

  21. Margeluta July 23, 2011 - 00:10 Reply

    Eu am avut o lunga perioada de timp cand ma visam spion sau asasin platit! :)) Nu sunt nici una, nici alta, bineinteles! :))

  22. Oana July 23, 2011 - 11:04 Reply

    Margeluta, asasin platit, wow! Foarte tare! 😀

Leave a Reply