De spital mă leg. Fiind într-o zi acolo, vede cum o femeie suferă un avort spontan și decide să se implice într-un program de planning familial. Mă rog, planning familial e mult spus, abia atunci se punea bazele unei asemenea educații. Găsește un doctor de specialitate și pregătește un fel de curs. Dar cine e acolo să-și dea cu părerea? Cum, necum a apărut, dar a apărut de undeva: o călugăriță!

Și mâr, câr, că ei nu îi place cum sună însărcinată, că gravidă e mai bine. Nici expecting nu era pe placul ei, îi trebuia with child. De vagin ce să mai zic, că leșina tanti când auzea. Ce m-a isterizat pe mine era că, din câte am înțeles, biserica nu dădea bani spitalului, nu îl sponsoriza în vreun fel, ci doar își băga nasul așa, by default. Și femeile făceau n copii unul după altul, că nu știau de protecție, pierdeau sarcini că nu știau a se îngriji și pe deasupra, educația le era refuzată. Nici nu vă închipuiți ce frustrant mi s-a părut. (Mai ales că la un moment dat am ținut și eu ore de educație sexuală în școli și mă durea capul să văd că în anii 2000 liceenii români încă mai credeau că tot ce zboară se mănâncă și pe copii îi aduce barza.) Mă întreb de unde atâta tupeu, să dai ordine pe banii altora și pe sănătatea altora?

Și ca să nu îmi sară careva în cap că îmi iau informațiile din seriale și mă enervez aiurea, vă zic că m-am și documentat! :) Margaret Sanger a fost un lider al mișcării de birth control din Statele Unite. A încercat să informeze femeile și s-a trezit arestată, că arhiepiscopului New York-ului nu i se păreau ortodoxe pornirile doamnei, în anul 1921. În America anilor ’20 Biserica Catolică se simțea lezată de faptul că femeile doreau să fie stăpâne pe vaginul lor (noroc că suntem în 2013 că m-aș trezi arestată că am folosit cuvântul vagin, oh, there it is, pe blog) și considerau contracepția o chestie… ta, na, na, naaaaaaaaaaaaaa: indecentă și nenaturală. Nu că părerea bisericii ar fi alta în prezent, dar măcar oamenii s-au deșteptat și s-au prins că oricât de indecentă și nenaturală ar fi e cât se poate de sănătoasă pentru corp, minte și finanțe.

Am mari dubii că the old lady that lived in a shoe s-a folost de beneficiile contracepției.

Ok, cred că mi-am exprimat supărările, aruncați cu roșii-n mine de sunteți lezați că m-am enervat pe așa ceva. :D Șansele să-mi schimbați părerea (că biserica nu are de ce să-și bage nasul în dormitoarele oamenilor) sunt minime.

• Grey’s Anatomy – imi place la nebunie! Cum salveaza ei vieti, cum se iubesc, cum se cearta. Imi place muzica din film. Imi place Mc Steamy si vocea lui, aaaaaaaaah!!! Imi place relatia dintre Meredith si Derek, imi place casatoria lor post-it-ista si imi place ca povestea lor nu a inceput in stilul clasic. Imi place tare mult cum joaca Sandra Oh si imi place tare mult Callie si povestea ei de dragoste cu Arizona. Ce mi s-a parut tras de par? Ca aproape toti doctorii din film au fost la un moment dat pe moarte si au fost salvati in ultimul moment, ca-n filme :D.  
• Criminal Minds – numa’ bun de vazut in doi, daca m-as uita singura as fi traumatizata si daca m-as uita in grup as rade cu lacrimi ca asa reactionez eu la chestiile astea daca ma uit cu mai multi :D. E vorba de o echi FBI de analiza comportamentala care prinde criminali in serie. Cand am inceput sa ma uit imi doream sa devin profiler, intre timp am aflat ca in Romania nu prea-s serial killers si m-as plictisi. Personajele mele preferate sunt Reid – un mic geniu si Morgan care relationeaza foarte dragut cu Garcia, o nerd simpatica foc care desface itele IT si afla tot ce poate folosindu-se de sfantul internet. Ce mi se pare tras de par? Ca rezolva cazurile ultra rapid. 

• Modern Family – mi se pare serialul de comedie al momentului. Nu ma asteptam sa ii iasa o figura buna lui Ed O’Neill si in alt serial de comedie in afara de Married with children/ Familia Bundy, dar i-a iesit. Serialul prezinta viata a 3 familii dintr-un clan, un el mai in varsta casatorit cu o emigranta columbiana si copilul ei, fiul lui impreuna cu iubitul lui si fetita lor si fiica lui cu sotul ei si cei trei copii scapati de sub control. Sofia Vergara e super in rolul asta si ilustreaza foarte funny comportamentul columbienilor. Pana acum, dupa ce am vazut doua serii si stau pe sec pana la toamna, nu am absolut nimic rau de zis :).
• How I Met Your Mother – se bazeaza pe reteta Friends, zic eu, cu aventurile unui grup de prieteni, unul din ei cautand femeia ideala, mama copiilor lui carora le vorbeste la aproape fiecare inceput de episod, in anul 2030 si ceva. Serialul e super funny, a venit cu o gramada de chestii noi si personajul Barney e legen – wait for it – dary!!! Ce mi se pare tras de par? Dupa 6 sezoane inca nu a gasit-o EL pe EA si deja incep sa cred ca o sa faca un twist si cu copiii la care le vorbeste la fiecare inceput de episod ca la un moment dat nu o sa mai aiba sens varsta lor si n-am chef sa aud ca defapt is tocmai adoptati, in adolescenta! :)
• Glee – copii de liceu care canta si cu asta am spus tot! Un fel de musical modern. Imi place tare mult dupa primele doua sezoane. Personajul meu preferat e Rachel, fata care-i scoate din minti pe toti :)), dar cea mai frumoasa mi se pare Quinn, e asa angelica si dulce.
• Mad Men –  asta e efectiv frumos de vazut. Decoruri, costume – o nebunie. Si publicitate. Si oameni din anii ’60, comportamentul lor, bun de studiat si de tras concluzii. Si Cristina Hendricks, tipa care o joaca pe Joan, my girl crush!
• Criminal Minds: Suspect Behaviour – abia a inceput, e ca si celalalt CM, puteau sa ii zica reloaded. Echipa din asta nu joaca atat de convingator, da’ totusi ma uit.

• Friends – serialul vietii. L-am vazut de doua ori si sigur o sa il mai vad de cateva ori in viata asta. Si in urmatoarele vieti cred ca o sa ma uit ca mi-a placut la nebunie! 
• Seinfeld – si la asta sigur o sa ma mai uit. Cel mai reusit serial despre nimic :). 
• Gossip girl – dupa 3 sezoane m-am enervat si nu m-am mai uitat… Outfituri care iti iau ochii si drama cat cuprinde, copii bogati si un milion de imbarligaturi care deja nu mai aveau sens. Bleah!
• Lost – mi-a mancat 6 ani din viata. Nu mi-a venit sa cred ce sfarsit tampit a avut, sfarsit pe care producatorii l-au negat ani intregi. Trebuia sa ma prind dupa primele doua sezoane ca nu-i a buna cand am vazut ursi polari in padurea tropicala… Eram totusi indragostita de Sawyer si imi placea relatia ciudata dintre el si Kate.
• Prison Break – dupa primele doua sezoane parca au luat-o de la inceput asa ca nu m-am mai uitat.

Cea mai mare (problema :D) – cerceii! Am peste 100 de perechi si inca mai cumpar. Daca cineva nu are inspiratie sa imi cumpere un cadou, e greu sa dea gres cu asta. Pana cand i-am numarat eram convinsa ca nu am mai mult de 30 de perechi (nu stiu pe ce m-am bazat…) si cand i-am asezat pe diverse categorii m-am speriat. De ziua mea am primit 5 perechi si am fost nu fericita, ci FOARTE fericita. Am in general mania accesoriilor, dar cerceii reprezinta punctul meu slab.

Cartile – ai mei au avut carti si au cumparat dintotdeauna, dar situatia a devenit dramatica in adolescenta mea, cand toti banii care intrau pe mana mea, mergeau pe carti. Intre timp am schimbat mobila, am adaugat o biblioteca si totusi colectia Adevarul, cea verde, sta pe mobila. Si mai am de adus acasa vreo doua cutii de carti primite cadou :D…

Curelele – la fel ca in cazul cerceilor, eram convinsa ca am vreo 3-4, maxim 7-8 pana le-am aranjat. Am constatat ca sunt cateva zeci (asa par), nu am curaj sa le numar…

Amintirile – pastrez flori, biletele, caiete, niste cadouri extravagante de la majorat si alte chestiute, am doua cutii pline ochi (zestrea mea, ha, ha, ha :))).

Miki – adica bucata mea de blana vie de provenienta birmaneza. Dialogam zilnic, mai ales din priviri. Anul asta face 10 anisori si inca mai crede ca noi suntem pisicile si ca ea conduce lumea. Noi o iubim si asa.

Daisy si Tommy Girl – parfumurile mele – pot sa primesc altele o gramada de parfumuri, astea sunt ale mele, cu ele ma identific, le iubesc, nu vreau sa le schimb, sa traiasca Tommy Hilfiger 1000 de ani si Marc Jacobs la fel.

Spalatul pe dinti – well, this really makes me a little bit coo-coo… Ma spal pe dinti de doua ori pe zi sau de cate ori imi simt dintii murdari. Am tot timpul ata dentara si folosesc doar apa de gura cu clorhexidina. In plus, m-am gandit la un “tool” de curatat partile greu accesibile :D. Merg la dentist o data la 6 luni si il pun sa imi curete fiecare pata cat de mica (sufar de obsesia ca voi avea carii). Sunt foarte mandra ca nu am facut nicio carie de cativa ani si dentistul meu mi-a zis sa nu il mai caut anul asta :)).

Lacurile de unghii – au un loc al lor, pe langa carti, imi plac culorile puternice si imi place sa le vad.

Canile – ahhhh… cea mai veche e de la majorat, cea mai noua e primita de mos Nicolae. Fiecare e deosebita si nu primeste oricine sa bea din vreuna din ele :D.

Friends – l-am vazut de doua ori si cu siguranta o sa il mai vad. I love Chandler Bing!

Ideea de a avea un caine – am zis de atatea ori ca nu are rost sa detaliez. DARRRRR, sunt perfect constienta ca deocamdata nu am conditii pentru un catel, stau cu ai mei, stau la bloc, am pisica, o sa vad ce imi rezerva viitorul :). Ultimul dragalas vazut e un tekel sarmos al unei prietene din Cluj, e adorabil!

Freddie, Bon Jovi, Gabriel Garcia Marquez, ruj rosu, unghii rosii si pin up girls – daca asta ma inspira, ce sa fac? 

Sunt o mica obsedata!

P.S. Voi ce obsesii aveti?