”Viața lui Pi” în regia lui Ang Lee
sursa foto
Cred că dacă tot v-am zis un pic mai devreme de carte, era de bun simț să vă zic și de film, mai ales c-am menționat că am primit cadou nu doar cartea ci și biletul de intrare la premieră.
Recunosc că după ce am citit romanul și am văzut trailerul asezonat cu Paradise-ul lui Coldplay pe fundal aveam niște așteptări măricele. Mare cinefilă nu-s, dar din puțul memoriei mi l-am reamintit pe regizor, Ang Lee, datorită ”Brokeback Mountain”, un film care mie mi-a plăcut tare mult.
Filmul a fost 3D, o chestie deloc nemaipomenită pentru mine care nu pot renunța la ochelarii de distanță, deci mă simt destul de incomfortabil cu două perechi pe nas :). Deși în mare a surprins povestea lui Pi și a redat cartea într-un mod frumos de tot, spun asta datorită imaginilor absolut superbe, mi s-a părut că filmul a avut niște derapaje urâte.
Adică, una din chestiile care m-a frapat pe mine e că în film nu se prezintă latura profund religioasă a lui Pi și felul în care el și-o expune la maturitate, ceea ce reprezintă o mare bucată din personajul imaginat de Yann Martel. În carte, Pi a fost un copil credincios adoptând nu una, ci mai multe religii cu doctrine total distincte. Și a și ajuns un adult la fel de credicios care-și arată credința în casa lui prin icoane, statuete și tot felul de obiecte de adorație care-i îmbogățesc casa și-i arată caracterul într-o manieră perfectă. Și totuși, în film, casa lui Pi Patel arată de parcă ar fi scoasă din ultimul catalog Ikea cu elemente Pottery Barn.
Asta e chestia care m-a lovit cel mai tare pe mine. Sunt și altele, dar mai mărunte. Dacă mergeți la film fără a fi citit cartea înainte, e mai ok, dar dacă știți deja romanul lui Martel, o să vă zgârie anumite chestii.
Eu aș zice să mergeți. Măcar pentru Richard Parker (nu căutați în postarea de mai jos că n-am scris nici acolo cine e :D).
Ce se-ntampla cu blogul?
Hello!
Blogul nu pleaca niciunde, dar eu plec de azi. Blogul nici nu se inchide, numai telefonul meu (posibil). Plec in vacanta (de vara?!) o saptamana, dar nu o sa bata vantul pe aici. Am pregatit cateva postari care sunt programate si la care nu voi raspunde la comentarii decat dupa 29 septembrie, pentru ca… ati ghicit, n-am de gand sa stau pe net in vacanta (prea mult!).
Acces la conturile mele de Facebook, Twitter si Google + are Oxy care va pune in fiecare zi postarile mele online si va verifica sa fie tot in regula. Nu, nu mi-a furat parolele, i le-am dat eu de bunavoie si cu cea mai mare incredere, ca-n orice relatie de durata, da?
Si inainte sa plec, va reamintesc ca am de dat o ultima carte de la editura All: Ce sa fac cu mostenirea? La sfatul Cristinei, va cer recenzii. So, de azi (22 septembrie 2012) si pana sambata viitoare la ora 24 (adica inainte sa putem zice ca e 30 septembrie 2012) publicati o recenzie la o carte care v-a amuzat anul asta. Specificati la sfarsitul acesteia ca participa la acest concurs pentru a primi o carte de la editura All. Aveti greija sa fie link-uite postarea asta si site-ul All si apoi lasati intr-un comentariu linkul de la recenzia voastra.
Impreuna cu Oxy (n-am prevenit-o de chestia asta, acuma o verific daca ea chiar imi citeste blogul, ha, ha, ha) voi alege cea mai interesanta si convingatoare recenzie si cand ma-ntorc din vacanta anunt castigatorii pentru toate cele 5 carti.
Si acum: sa fie vacanta!
Cum judecăm?!
Îs mare fană Friends. MARE. Am văzut de 3 ori toate seriile cap-coadă + episoade aiurea la televizor + pe vplay. Iubesc personajele, mai ales că pe măsură ce a avansat serialul au devenit tot mai faine și mai bine conturate.
Așa că zilele trecute, văzând pe Yahoo titlul Who’s Had the Best Post-’Friends’ Career? am zis să intru să văd ce scrie. Am observat din prima că autorul habar n-are de carierele actorilor dacă nu apar pe ecrane, dar fie.
Ce m-a ”lovit” și m-a iritat maxim a fost fraza asta: ”You could even argue that playing the third wheel to Brangelina in the decade’s hottest love triangle is the role Aniston’s now best known for.”
Adică avem un Brad însurat. Cu o Jennifer.
Și apare o Angelina, care neoficial intră în viața Brad(ului) ca amantă. Oficial, Brad(ul) îi dă papucii Jennifer(ei) și se duce la Angelina, mare iubitoare de copii, femeie cu instinct matern de lăudat, că asta fu cică o cauză de divorț: Jennifer nu prea se vedea mămică.
Gurile rele și tabloidele și paparazzi totuși ziceau pe-atunci că un Brad căsătorit foarte se iubește cu o Angelină care nu-i nevastă-sa.
Deci, cine-i a treia roată de la căruță totuși? De când e soția pe locul I înaintea amantei???
După ce că e de căcat să ai amantă, mai vine și pe locul unu? (Nu că spălatul rufelor în public făcut de Aniston a fost drăguț, dar avem alt subiect acuma, da?)
Brrrr… I don’t want to live on this planet anymore!
Los abrazos rotos
Miroase a Stephen King
