Târfele din politică
Nu mă uit (cu bună intenție la televizor) și nu urmăresc situația politică a țării, că nu-s pasionată. Dar de fiecare dată când merg pe la ai mei nu se poate să nu dau de mamă-mea care stă cu ochii-n televizor enervându-se pe mai marii țării noastre.
Și chiar dacă mă feresc eu de cele menționate mai sus (televizor+politică=love) nu am cum să fug de ele, că doar nu trăiesc sub o piatră și informația mă lovește din toate părțile. Și ca necunoscătoare, cred că pot să trag o concluzie simplă: politicienii-s niște curve. Azi într-un partid, se pupă cu unii, mâine în alt partid, se își dau mâinile cu alții, poimâine fac o vizită secretă membrilor unui al treilea partid și-n a patra zi îi fac cu ou și cu oțet pe toți și-și trag partid nou.
Am I right or am I right?
Îi mai pasă cuiva de doctrina pe baza căruia s-a întemeiat partidul? De interesul poporului? De platforma program? De ideologie?
NU.
Din punctul meu de vedere, diferențele dintre cele ce-și vând trupul și cei care ne conduc sunt mai minore decât începătoarele în ale prostituției.
Despre virginitate și primul sărut
Cred că părinților de copii și adolescenți le bate inima un pic mai repede când aud cuvântul virgin. Dacă e să pună virgin în aceiași propoziție cu copilul meu probabil îi trec toate apele.
Dar nu despre părinți e vorba acum, ci despre virginitate. Am văzut recent pe TLC (da, chiar m-am uitat la televizor pentru asta) un episod din documentarul Virgin Diaries. Iar printre alții erau și doi tineri, un cuplu, ea pe la 27, el la 31 de ani, pregătiți de nuntă. Și nu doar că erau virgini (în caz că nu v-ați prins până acuma), dar nici nu se sărutaseră. Deloc, niciodată, nada de nada.
Așa că primul sărut a avut loc după ceremonia nunții, în fața tuturor invitaților care s-au cam amuzat. Ca să fiu sinceră, eu am râs cu lacrimi. Pentru că, după cum veți putea vedea și voi, primul sărut a fost dureros de comic pentru toți martorii căsătoriei.
Pe la secunda 20 începe faza în clipul de mai sus, în caz că vă plictisiți, deși e interesant de auzit pentru că spoof-ul e inspirat din trailer… :)
Și un spoof după povestea lor:
Nu o fi frumos din partea mea să râd de ei (valabil și pentru voi :D), de primul lor sărut, de decizia lor and so on, dar why in the name of sinteza peptidelor s-or fi afișat în halul ăsta? Oricum toată familia lor știa și se cam amuza de faptul că ei, în loc să se cunoască mai bine înainte de un pas important precum căsătoria au venit cu idei crețe.
Eu consider că virginitatea e ceva personal, e un subiect aparte, nu chiar unul de expus pe garduri, așa că nu m-aș amuza de cuplul ăsta și de primul lor sărut dacă nu ar cere ei, prin expunerea asta incredibilă. Adevărul e că de când i-am văzut nu mă pot gândi decât la așa ceva:
sursă foto
I can’t help it! :D
Televizoare
În restaurante, în baruri, în cafenele, pe terase, peste tot. M-am săturat de ele. Fac icter când le văd. Plec în oraș să socializez cu prietenii și nu mă pot concentra că urlă un televizor undeva lângă mine.
Urăsc televizoarele în restaurante. Mai ales când locul e drăguț, mă gândesc că e genul de locație unde familiile vin să ia masa împreună, să comunice și să petreacă frumos împreună. Poc! DD live și dat tare și se spulberă fantezia.
Urăsc televizoarele în baruri. Nu se mai bucură oamenii de un cocktail interesant sau de o cafea mai altfel că urlă muzica house din plasme.
Urăsc televizoarele în cafenele. Concepția mea despre o cafea cu lapte și vanilie și o discuție bună se duce încet de râpă din cauza televizoarelor afișate ostentativ peste tot.
Urăsc televizoarele pe terase (deși tind să înțeleg la ce ajută strict când se transmit meciuri și oamenii se bucură împreună :D).Păi ori e o seară de vară de vară cu discuții luuuuuuuuungi și interesante ori e o seară de vară cu un televizor cu Maria Josefina Esmeralda Capriciosa Prosciuto Funghi țipând la Jose Armando în fundal că n-a spălat vasele?
Urăsc televizoarele din locuri publice. Ne omoară comunicarea. Ne poluează vizual și fonic. Distrug toată armonia unei încăperi elegante.
Hai să vorbim despre lucruri interesante, nu să ascultăm ce a mai făcut blonda lui Bote. Hai!
Leadership my ass!
Nu leșinați!
Nu-s împotriva conceptului de leadership, dar am observat că unii îl interpretează destul de… ciudat. Ca religia, cum le pică lor bine. Și când zic unii mă refer în speță la politicieni, care îs la nivelul bebeluș când vine vorba de leadership.
Cam așa gândesc ei, din câte am remarcat eu.
Politicianul 1: Votați-mă, sunt cel mai mare, cel mai tare din parcare, am SOLUȚII.
Politicianul 2: Votați-mă, sunt cel mai șmecher, REZOLV TOATE PROBLEMELE.
Câștigă Politicianul 1. Și atunci, ca un lidăr adevărat, Politicianul 2 zice (nu citiți dacă sunteți mai sensibili, please!): Îmi bag pula. Nu m-ați votat, nu vă dau nicio soluție, să vă dea muie ăla pe care l-ați vrut. Pentru că lidărșipismul lui avea termen de expirare.
Ca un lidăr bulangiu ce e el. Așa arată ce interesat e el de orașul/țara lui. Până la punctul în care nu-i plătit pentru ideile lui geniale, care-i vin în timp ce dorm, că atunci vin ideile bune, se știe, în somnic sau pe budă. Dar o să presupun că scaunele domnilor de conduc țara-s mai comode ca buzile pe care se duc când se trezesc din somn pentru că îi scapă…
Și habar nu am cine e domnul din poză, dar e perfect în context!
Așa că bine a zis cine a zis că liderii adevărați se văd în vreme de criză.
Niciun animal nu a fost ranit dupa aceasta filmare
Am filmuletul de la Scavengers Hunt. Loredana, de la All l-a postat chiar azi :).
P.S. Sa stiti ca nu am jumulit niciun porumbel!
