Oana Kovacs

2

Antinogena in Tara Minciunilor


A fost odata ca niciodata (wrong, este defapt since 1987) o fetita (acum domnisoara) careia ii placea sa minta (mult). Si aceea fetita (sa ii zicem Antinogena) a crescut mare si a mers la un liceu (bun) unde s-a tinut de multe prostii si prostioare astfel incat si-a adus parintii in pragul disperarii. Cu greu a terminat fetita noastra din poveste liceul (cu greu si cu ajutorul parintilor care la randul lor au ajutat profesorii) si a mers la facultate. O facultate interesanta dintr-un oras mare, centru universitar asezat pe undeva prin Banatul zilelor noastre. Si a mers cat a mers la facultate pana cand a descoperit ca exista lucruri mai interesant pe lume decat invatatul si a lasat balta facultatea (fapt real). 
Si a gasit Antinogena un fob (repet… fabulous job) unde mergea cu mare interes si avea mult succes (fapt real). Acolo si-a facut multe prietene care o ajutau cum puteau (fapt real), ea spunandu-le ce viata grea are alaturi de mastera cea rea si de tatal neinteresat de ea, care o puneau zilnic la munci grele si istovitoare. Si prietenele ei, fete bune, i-au imprumutat bani (pe care nu i-au mai vazut, dar asta nu contat, important era sa ii fie Antinogenei bine in taxi in drum spre casa sau in restaurant cand isi ostoia foamea si setea) si i-au fost alaturi in toate dramele prin care ea trecea (sa recapitulam – mastera, tata dezinteresat si mai nou – prieten rau care profita de bunatatea si inocenta ei). Si Antinogena le-a fost recunoscatoare fetelor – a terminat Magna Cum Laudae studiile sale imaginare si a obtinut rapid un loc de munca minunat unde singura ei grija (imaginara de altfel, ca si jobul) era cum sa decoreze biroul ei de sefa si ce outfituri splendide sa isi aleaga pentru zilele grele de munca (eh, imaginatia cere sacrificii). Deplasarea la mirobolantul loc de munca o facea zilnic cu caleasca propriete personala, marca Cooper, ca sa nu isi zgarie toculetele Loboutin. Fiind fata buna, si-a continuat studiile imaginare cu un masterat imaginar care i-a adus o pozitie minunata in (multi)nationala un lucra si astfel timpul ei imaginar a fost umplut definitiv.
Prietenelor domnisoarei din poveste le-a venit randul la portia de suferinta cand Antinogena le-a lasat deoparte definitiv pentru ca nu avea timp de ele (fiind o persoana importanta si ocupata) si de deplasari in locuri in care fetele isi petreceau timpul liber la povesti (tinuturile Duga si Pink, mai ieftinute, asa de nasul lor de neproprietare de calesti magice).
Si astfel am ajuns cu povestea in zilele noastre, Antinogena a ramas in bula ei magica imaginara, in alt timp si spatiu, in timp ce fostele ei prietene isi continua si in zilele noastre viaat reala in lumea aceasta gri si urata pe care o merita.

Suna cunoscut pentru cineva?Orice asemanari cu realitatea NU reprezinta pure coincidente.

Sursa foto: www.myspace.com/ deadlyfurby13


Comments

Oana • April 2, 2010


Previous Post

Next Post

Comments

  1. Anonymous April 2, 2010 - 19:36 Reply

    Deci oameni buni, daca credeti ca blogspoteritza noastra nu avea ce face in aceasta zi minunata decat sa propovaduiasca:)) despre aceasta Anti…nogena:P , aveti dreptate. Chiar nu avea!:P Dar mai mult de atat, avand in vedere evenimentele petrecute in seara precedenta(care sunt precum disparitia dinozaurilor, o data in 5 mil de ani) era necesar acest entry:P "De ce?", va intrebati?! pt k numai o data poti afla o farama de adevar despre cea mai creativa (aici vreau sa zic full of lies, of course)minte a intregii regiuni de vest a tarii (evident nu am specificat care tara:))) That's all people!

  2. Litera 13 April 2, 2010 - 19:40 Reply

    Era "That's all, folks!", inapto! :))
    Si nu stiu daca ii doar din regiunea de vest cea mai creativa minte, cred ca acopera o arie mai larga Antinogena noastra!

Leave a Reply